blog general

Month: December 2020 (Page 1 of 3)

Cum ne raportam la previziunile din horoscop?

Sa citesti previziunea din horoscop pare cel mai placut lucru pe care sa-l faci atunci cand savurezi o cafea. Astfel te poti incarca cu energie pozitiva si iti poti face un plan asupra zilei tale. Sunt mai multe surse la care poti apela pentru aceste informatii, iar una dintre cele mai accesate este internetul.

Nativii fiecarei zodii pot afla previziunea zilei din buletinele de stiri, din mediul online sau chiar de pe retelele de socializare. Este important sa alegeti doar surse de incredere si sa nu investiti foarte multa energie in aceste informatii. Va puteti lasa influentati de lucrurile bune care sunt prezise pentru voi, dar nu va demoralizati atunci cand astrele nu transmit tocmai ce va doriti. Atat in plan personal, cat si in plan profesional, doar voi puteti decide cum vor functiona lucrurile in viitor.

horoscop urania

Chiar daca in horoscop scrie ca veti avea parte de lucruri extraordinare la locul de munca, atat timp cat nu faceti nimic pentru o marire sau o functie mai buna, aceste lucruri pozitive nu vor veni de la sine. Pe site-urile de specialitate poti afla mai multe informatii decat din buletinele de stiri. In mediul online puteti citi informatii din cele mai importante ramuri ale vietii: profesional, personal, relatii, etc.

Site-ul horoscopurania.ro iti ofera horoscop general, previziuni despre dragoste, finante si cariera sau alte aspecte care prezinta interes pentru voi. Toate previziunile au la baza o intreaga stiinta care s-a perfectionat in timp. Horoscopul ne poate ajuta sa comunicam mai bine, sa legam prietenii cu persoane potrivite si sa devenim mai motivati.

De multe ori avem nevoie sa auzim lucruri bune despre noi pentru a progresa. Cand oamenii nu-ti pot adresa aceste cuvinte, horoscopul e sursa potrivita.

Horoscop – sursa de motivatie din fiecare dimineata

In primul rand, oamenii au nevoie de motivatie in fiecare zi. Ne dorim sa fim impinsi de la spate de multe ori, iar acest lucru este relativ normal. Sunt momente in care nu avem energia pe care ne-o dorim. In acele momente, lucrurile pozitive spuse despre nativul zodiei noastre ne pot influenta in cel mai bun mod.

Cu o simpla accesare pe HoroscopUrania.ro putem afla toate previziunile din astrologie. Vrei sa afli cum o sa-ti mearga in dragoste? Citeste horoscopul! Vrei sa afli detalii despre viata ta profesionala? In horoscop vei afla si acest lucru!

Pentru ca este final de an, poti citi cateva previziuni despre anul viitor. Cu totii suntem curiosi asupra viitorului. Horoscopul ne poate transmite cateva idei generale.

Asa cum spuneam, nu trebuie sa ne lasam purtati doar de astrologie, ci sa actionam pentru dorintele noastre. Viata ta profesionala va fi mai buna daca lucrezi mai mult. Relatia ta va functiona mai bine daca-ti asculti mai mult partenerul.

Culege doar partile pozitive din horoscop si trateaza cu atentie aspectele mai putin bune. Tu esti singura persoana care-ti controleaza viata!

Daca informatiile din zodiac ti se par incredibile, cu siguranta si tu poti deveni incredibil.  Nu te lasa purtat in viata doar de lucrurile negative!

Ce trebuie sa stii despre energia solara?

Vedem din ce in ce mai des oameni care apeleaza la sisteme solare pentru a obtine apa menajera calda, pentru a se bucura de energie electrica gratuita si pentru a fi cat mai eologici. Desi incepe sa ia o amploare destul de mare, energia solara ramane totusi o necunoscuta pentru foarte multi oameni. Este adevarat ca s-au dezvoltat foarte mult panourile solare, fie ca vorbim despre panouri solare presurizate, despre panouri nepresurizate sau despre panouri fotovoltaice, este adevarat ca s-au inventat chiar si masini care functioneaza cu energie solara. Chiar si asa, cunostintele despre acest tip de energie alternativa sunt destul de reduse.

energia solara

Ce este, asadar, energia solara?

Pe intelesul tuturor, energia solara este energia captata din radiatiile solare care ajung pe pamant. Soarele este o sursa inepuizabila de energie iar din aceasta energie se poate obtine energie electrica, mecanica sau termica. Energia solara este chiar aceasta energie obtinuta prin intermediul soarelui.

Ideea de captare a energiei solare dateaza inca din secolul trecut, insa abia astazi am reusit sa folosim aceasta energie in mai multe medii.

Astfel, oamenii din ziua de astazi pot sa obtina incalzirea apei prin energie solara, incalzirea locuintelor si productia de energie electrica, ce are loc cu ajutorul unei celule fotovoltaice. Exista centrale solare care alimenteaza cu energie cartiere intregi de locuinte, ceea ce poate spune foarte mult despre modul in care s-a dezvoltat acest tip de energie.

De ce sa optezi pentru energie solara?

In primul rand pentru ca este o energie inepuizabila, care nu distruge cu nimic mediul inconjurator. Data fiind poluarea din ce in ce mai vizibila a Terrei, cu siguranta energia solara reprezinta o alternativa cat se poate de sanatoasa. Folosind energie solara oamenii pot obtine o multime de avantaje:

  • Elimina riscul de poluare a mediului inconjurator;
  • Se bucura de surse gratuite de energie;
  • Folosesc combustibilii precum petrolul sau carbunele pentru altceva.

Care sunt impedimentele in implementarea energiei solare?

Desi conceptul de energie solara exista de cateva zeci de ani, aceasta este inca destul de costisitoare pentru a fi produsa in masa. Productia unui Watt prin intermediul celulelor fotovoltaice este de aproape 7 ori mai scumpa decat productia aceluiasi Watt prin intermediul termocentralelor, ceea ce intarzie putin dezvoltarea acestei energii.

Randamentul este un alt motiv pentru care implementarea este greoaie. Niste panouri solare, desi eficiente, nu pot face fata pe toata durata anului cu incalzirea, ceea ce face necesara oalta sursa de caldura. Cu toate astea, panourile solare sunt, fara doar si poate, o solutie buna, in care odata ce ai investit, poti sa descoperi avantaje multiple.

Cum poti folosi o camera de supraveghere

Te gandesti ca o camera de supraveghere nu este mai mult decat un instrument destinat spionilor? Te inseli!

Camerele de supraveghere sunt din ce in ce  mai utilizate, in domenii in care nici nu te astepti. Dat fiind faptul ca sunt mai ieftine, oamenii le gasesc fel si fel de utilitati. De la supravegherea culturilor agricole, pana la supravegherea angajatilor si a bebelusilor, toate acestea duc la usurarea vietii si la o societate mult mai placuta.

Daca te intrebi la ce ti-ar putea folosi o camera de supraveghere video, iata cateva idei:

  • Supravegherea angajatilor. Esti antreprenor? Cu siguranta cea mai mare problema pe care o ai este cea a angajatilor. Fie ca acestia nu lucreaza asa cum ar trebui sa o faca, fie ca fura din bunurile firmei sau nu au o conduita foarte buna atunci cand vine vorba despre munta, toate acestea sunt probleme care pot duce la dezastru. Supraveghind incinta unde se desfasoara activitatea si anuntand acest lucru, poate sa reprezinte unul dintre cei mai eficienti pasi pe care ii poti face.
  • Supravegherea casnica. Cu totii ne dorim siguranta acasa. Nu vrem ca hotii sa isi incerce norocul la noi acasa si nu vrem sa ne simtim nesiguri. Din acest motiv, o camera de supraveghere pentru acasa poate si ea sa fie extrem de eficienta. In cazul unei case de dimensiuni mari, o camera de supraveghere este bine sa se transforme intr-un adevarat sistem si sa acopere fiecare colt din casa. Tehnologia a facut in asa fel incat poti urmari cu usurinta tot ceea ce se intampla la tine acasa, chiar de pe un telefon mobil sau de pe un alt dispozitiv de acest fel.
  • Supravegherea bebelusilor. Este, poate cea mai importanta utilizare a unei camere de supraveghere video. Copiii sunt cele mai importante persoane din viata noastra, asadar, trebuie sa le acordam o atentie maxima. Nu este suficient sa angajezi o bona pentru atunci cand nu esti acasa, deoarece niciodata nu stii cat de eficienta este bona, cat de dedicata este locului sau de munca si cat de mult isi face treaba. Ceea ce poti face, in schimb, este sa instalezi cateva camere de supraveghere video. In felul acesta poti observa tot ceea ce face bona si poti observa si tot ceea ce face bebelusul. Cu o investitie de doar cateva sute de lei, iti poti asigura linistea si ii poti asigura copilului tau protectie sporita.

Caracterizarea lui Motoc, personaj din nuvela Alexandru Lapusneanul

Motoc este un personaj secundar fiind folosit de Voda pentru a-si pune in practica planurile diabolice. Personajul este surprins in cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul in mai multe locuri: la Tecuci, in palatul domnesc, in sala de oaspeti.

Vornicul este caracterizat direct de catre narator, dar si de catre Alexandru Lapusneanul care il considera intrigant, un tradator de profesie care unelteste impotriva tuturor domnitorilor pentru a-si atinge propriile interese.

Naratorul nu-si eprima atitudinea fata de personaj, dar se refera la gesturile acestuia prin care vrea sa fie remarcat de Alexandru Lapusneanul.

Vornicul Motoc ramane intruchiparea acelei boierimi insetate de avere si se inscrie, find un important personaj din literatura romana.

In primul capitol:

  • lingusitor, prin gesturile facute ii cade in genunchi si ii saruta mana.
  • indraznet, participand la dialogul cu Alexandru Lapusneanul alaturi de ceilalti trei boieri.

In al doilea capitol:

  • nu se remarca vreo tresatura a personajului secundar.

In al treilea capitol:

  • intrigant, crud, plin de ura, mandru fata de multime: ”eu sunt un boier mare, ei sunt niste prosti”
  • las, viclean, ipocrit, rautatea lui fiind cunoscuta in toata Moldova, sugestiva fiind si numele lui.
  • tradator, slugarnic, urmareste propriile interese, insa in final isi primeste pedeapsa.

Caracterizarea lui Motoc

Luceafarul, de Mihai Eminescu – comentariu literar (structura poemului)

Poemul ”Luceafarul” a fost conceput in perioada studentiei la Berlin. Sunt cunoscute cinci variante, iar varianta finala a fost publicata in Almanahul Societatii Academice Social Literare ”Romania Juna” in luna aprilie, anul 1883, iar in luna august, in revista ”Convorbiri literare”.

Sursele de inspiratie: In scrierea poemului ”Luceafarul”, Mihai Eminescu s-a folosit de mai multe izvoare:

  • izvoare folclorice: basmul popular, fata din gradina de aur cules de germanul Richard Kunisch intr-o calatorie prin tarile romane, mitul zburatorului valorificat in primul tablou.
  • izvoare filosofice: pentru a sublinia diferenta dintre omul de geniu si cel obisnuit, poetul a valorificat lucrarea ”Lumea ca reprezentare si vointa” a filosofului german Arthur Schopenhauer.
  • izvoare mitologice: mitologia greaca, indiana si crestina.
  • izvoare biografice: viata poetului este ridicata la nivel de simbol.

Teme si motive:

  • Conditia omului de geniu in raport cu iubirea si cunoasterea.
  • Tema cosmosului, a naturii, a timpului bivalent.

”Il vede azi, il vede maini” – pentru timpul individual masurabil

”Noi nu avem nici timp, nici loc

Si nu cunoastem moarte”

Motive literare: visul, noptii, lunii, oglinzii, stelelor, cuplului, castelului.

Luceafarul - Mihai Eminescu

Structura poemului ”Luceafarul”, de Mihai Eminescu

Poemul este structural in patru parti:

  • Primul tablou (strofele 1-43) prezentand povestea de iubire dintre fata de imparat si Luceafar.
  • Al doilea (strofele 44-64) prezentand idila dinte Catalin si Catalina care reprezinta cuplul in ipostaza umana.
  • Al treilea (strofele 65-85) construit pe baza mai multor secvente poetice: zborul intergalactic al Luceafarului devenit Hyperion, rugamintea adresata Demiurgului si argumentele acestuia pentru a-l determina sa renunte la ideea de a deveni muritor.
  • Ultimul tablou (strofele 86-98), plasarea cuplului Catalin-Catalina intr-un cadru romantic si retragerea Luceafarului in lumea lui.

Primul tablou

Incipitul poemului aminteste de formula specifica basmului plasand povestea de iubire intr-un spatiu si timp nedeterminat. Fata de imparat se distinge prin frumusetea fizica sugerata prin epitetul cu valoare de superlativ absolut ”o prea frumoasa fata”. Singura la parinti, fata este unica si prin curatenia sufleteasca, aspect subliniat prin comparatia dezvoltata ”cum e Fecioara intre sfinti si luna intre stele”. Dragostea fetei de imparat pentru Luceafar exprima aspiratia ei spre absolut. Castelul aminteste si el de basmul popular, este spatiul ce tine de lumea terestra, lumea fetei de imparat.

Fereastra este un simbolul al celor doua lumi. Ea il invoca in vis cerandu-i sa coboare in lumea terestra, in lumea limitata ”cobori in jos Luceafar bland..”. Luceafarul raspunde la chemarea fetei se arunca in apele marii si ia infatisarea unui ”tanar voievod cu par de aur moale” ce ”tine un toiag incununat cu trestii” asemeni zeului Neptun.

Metamorfozat in ipostaza angelica, Luceafarul are ca parinti simbolici cerul si marea ”iar cerul este tatal meu si muma mea e marea”. Luceafarul ii cere la randul lui sa renunte la lumea ei facandu-i promisiunea ca o va transforma in regina marii. Ea nu-l urmeaza intrucat constientizeaza ca ar trebui sa moara in sens uman. Luceafarul nu are semnele vietii, iar fata observa acest aspect.

Strain la vorba si la port

Lucesti fara de viata

Ca eu sunt vie

Tu esti mort si ochiul tau ma-ngheata

Dupa trei zile de asteptare, Luceafarul se arata iar, fata il cheama cu aceeasi invocatie. Luceafarul metamorfozeaza in ipostaza demonica.  Portretul fizic intareste imaginea acestei ipostaze: ”Pe negre-i vitele de par”, ”negru giulgi”, ”marmoreele brate”. Parinti simbolici sunt de data aceasta Soarele si noaptea (”Si soarele a tatal meu/Iar noaptea-mi este muma”).

Luceafarul ii face si de data aceasta o promisiune spunandu-i ca o va transforma in cea mai stralucitoare stea (”Pe a mele ceruri sa rasari/Mai mandra decat ele”). Fata nu-l urmeaza nici de data aceasta datorita incompatibilitatii dintre cele doua lumi ale lor.

Luceafarul este dispus la sacrificiu de a renunta la lumea lui pentru a cunoaste sentimentul iubirii.

Tabloul al doilea

Acest tablou se deruleaza in spatiul terestru cuprinzand strofele 44-64. Intre I si al II-lea tablou exista o strofa care are rolul de a face legatura dintre cele doua parti (43). In acest tablou fata de imparat este individualizata avand un nume.

Prin numele lor asemanatoare se subliniaza faptul ca ei reprezinta exponentii aceleasi lumi, cea terestra. Catalin este portretizat cu ajutorul limbajului popular ”cu obrajii ca doi bujori/De rumeni bata-i vina”. Din punct de vedere social este un simplu paj cu origine necunoscuta ”Baiat din flori si din pripas”. Intre cei doi exista diferenta din punct de vedere social, de aici si indrazneala lui Catalin de a o atrage pe Catalina in jocul iubirii. Tentatia de-al respinge exista, mai ales ca fata are nostalgia Luceafarului.

O, de Luceafarul din cer

M-a prins un dor de moarte”.

Modalitatea prin care incearca sa o atraga Catalin este asemnata cu cea a vanatorii din evul mediu. Apartenenta la aceeasi lume este exprimata prin faptul ca fata observa cateva calitativa comune:

Si guraliv si de nimic

Te-ai potrivi cu mine”.

Motivul sarutului dezvolta ideea acestei potriviri dintre membri cuplului. Pentru Catalina existenta ei fara iubirea pentru Luceafar inseamna o viata fara implinire. Solutia finala propusa de Catalin este fuga in lume.

Hai si-om fugi in lume

Doar ni s-or pierde urmele”.

Aceasta solutie ar facea sa uite de parinti.

Tabloul al treilea

Acest tablou (65-85) este construit din mai multe secvente poetice care prezinta zborul Luceafarului in timp la momentul primordial al creatiei, rugamintea adresata de aceasta Demiurgului si argumentele folosite de creator pentru a-l determina sa renunte la ideea de a deveni muritor. Prin subtantivele in vocativ se exprima superioritatea Demiurgului in raport cu Luceafarul numit pentru prima data Hyperion. Atributul eternitatii de care cere sa fie dezlegat de catre Demiurg exprima superioritatea celor doi in raport cu lumea terestra.

Dezlegarea de nemurire este determinata de sentimentul iubirii pentru fata ”Si pentru toate da-mi in schimb/O noapte de iubire”. Cererea Luceafarului nu poate fi indeplinita intrucat s-ar ajunge la haosul primordial, de aici si nevoia creatorului de-ai aminti diferentele dintre ei si lumea comuna. Oamenii obisnuiti sunt supusi trecerii timpului fiind cunoscut succesiunea generatiilor.

Viata oamenilor obisnuiti tine de noroc (”Ei doar au stele cu noroc/Si prigoniri de soarta”) pe cand ”Noi nu avem nici timp, nici loc/Si nu cunoastem moarte”. Demiurgul se ofera sa-i dea Luceafarului intelepciunea ”cuvantul meu dintai”, spiritul justitiar, dreptate si tarie si posibilitatea de a controla destinul umanitatii, insa fara a-i da posibilitatea de a deveni muritor. Argumentul final exprima faptul ca Luceafarul va fi dezamagit in urma revederii cuplului Catalin-Catalina. Rapiditatea cu care se stabilesc relatiile intre oameni va reprezenta dezamagirea Luceafarului din finalul poemului.

Ultimul tablou

Ultimul tablou (86-98) este construit simetric in relatie cu primul tablou datorita alternantei spatiului terestru cu a celui cosmic. Cuplul este plasat intr-un cadru romantic ”Sara in asfintit sub lumina lunii” in preajma teilor.

Metaforele ”noaptea mea de patimi”, ”iubirea mea dintai”, ”visul meu din urma” exprima iubirea dintre cei doi indragostiti.  ”Imbatata de amor” fata il invoca pentru ultima data inca cu o deosebire ”Patrunde in codru si in gand/Norocu-mi lumineaza”. Prin metafora ”chip de lut” este reluata ideea efemeritatii omului. Tot acum se produce si despartirea definitiva intre cele doua luni a omului care traieste in ”cerul stramt” incapabil de a-si controla norocul, destinul in timp de geniul isi este suficient siesi.

Epitetele ”nemuritor si rece” exprima atitudinea de detasare si totodata atributul eternitatii pentru Luceafar.

Prin ”Luceafarul” destinul omului de geniul in raport cu iubirea si cunoasterea este marcat de neputinta de a cobori intr-o lume inferioara lui desi intentia de sacrificiu exista.

Comentariu literar – Enigma Otiliei, de George Calinescu

Comentariu literar – Enigma Otiliei, scris de George Calinescu. Cuprinde date despre autor, titlul romanului, tema tomanului si structura romanului.

George Calinescu (1899-1965), prozator, critic si istoric literar, poet, dramaturg, eseist. Se naste la Bucuresti, unde face studiile liceale. Studiaza la Facultatea de Litere din Bucuresti, iar dupa luarea licentei obtine o bursa de studii la Roma. Sta doi ani in capitala Italiei si pe baza cercetarilor facute aici publica doua lucrari documentare.

In 1936 isi ia doctoratul cu o teza despre manuscrisul eminescian ”Avatarii faraonului TI”. Ca prozator, publica in 1933 romanul ”Cartea nuntii”, o creatie de factura lirica, un exercitiu pentru trecerea la romanul obiectiv, de tipologie, balzacian, care este Enigma Otiliei (1938).

In domeniul criticii si istoriei literare debuteaza cu ”Viata lui Mihai Eminescu” (1932), una dintre cele mai bune monografii despre poet.

Din 1945 devine profesor titular la Catedra de istoria literaturii romane moderne de la Facultatea de Filozofie si Litere a Universitatii din Bucuresti.

In ultimii ani ai vietii isi reia cursurile care se bucura de o audienta imensa. Programul clasicizant din romane – in afara celor doua, interbelice, mai publica ”Bietul Ioanide” (1953) si ”Scrinul negru” (1960) – poate fi regasit atat in poezie, cat si in teatru. Neajungandu-i un singur domeniu al creatiei literare s-a avantat in toate, in unele cu stralucire.

Enigma Otiliei

Titlul romanului – Enigma Otiliei

Initial, titlul dat de autor a fost ”Parintii Otiliei” justificand tema balzaciana a paternitatii deoarece fiecare dintre personaje doreste sa devina intr-o masura mai mare sau mai mica ”parinte” pentru Otilia. La sugestia editorului romanului primeste titlul de ”Enigma Otiliei” sugerand misterul feminin al eroinei pentru Felix Simo.

Tema romanului Enigma Otiliei (George Calinescu)

Viata burgheziei bucurestene de la inceputul secolului XX-lea atrenata de dorinta de a acumula cat mai mult capital financiar.

Structura romanului

Romanul este alcatuit din 20 de capitole numerotate cu cifre romane in care actiunea se desfasoara pe doua planuri. Primul plan urmareste istoria mostenirii lui Mos Costache Giurgiuveanu, iar cel de-al doilea plan formarea tanarului Felix, fiind din acest motiv un buildugsroman.

Incipitul romanului are una dintre trasaturile prozei balzaciene prin fixarea in timp si spatiu a desfasurarii actiunii romanului. Tanarul Felix, absolvent al liceului internat din Iasi vine la Bucuresti in casa lui Mos Costache Giurgiuveanu. El ajunge intr-o seara de la inceputul lunii iunie a anului 1909 cu putin inainte de orele zece. La prima lui incercare de a intra in casa tutorelui sau, acesta primeste un raspuns scurt si evaziv: ”Nu-nu-nu stiu, nu-nu sta nimeni aici”.

Dupa ce constata ca nu a gresit numarul casei se reintoare cand este intampinat de Otilia care-l introduce in camera unde membri familiei si Pascalopol erau la un joc de table. Felix face cunostinta cu cei prezenti, insa Aglaie Tulea nu ezita sa-si exprime rautatea fata de Felix si Otilia, reprosandu-i fratelui sau ca face un azil de orfani. Scena devine un prilej pentru autor de a-si prezenta personajele.

In incapere se aflau Leonida Pascalopol, Aglaia Tulea si Simion, Aurica. In jurul averii lui Mos Costache Giurgiuveanu sunt concentrate energii ale clanului Tulea cu incercarea de a tine situatia sub control. Aglae impune militareste celorlalti cum anume sa actioneze, vazand in Otilia un pericol al pierderii averii.

Ea isi iubeste copiii in functie de realizarea matrimoniala. Olimpia, fiica cea mai mare este impreuna cu Stanica Ratiu, iar atentia ei se indreapta spre Titi, fiul cel mai mic. Aurica iese din sfera preocuparilor ei intrucat nu reuseste sa se casatoreasca desi vede in fiecare barbat un pretendent la mana ei. Ii sugereaza lui Felix sa-l mediteze pe Titi, dar urmarea sa-l apropie de Aurica.

De asemenea, ii recomanda sa-si caute de lucru in detrimentrul continuarii studiilor. Averea lui Mos Costache este insemnata, ea se compune din ce a mostenit de la mama Otiliei, din averea lui Iosif Sima, tatal lui Felix. Spatiile pe care le avea le inchiriaza pentru obtinerea veniturilor. Banii reprezentau pentru Mos Costache singura lui preocupare, de aceea modalitatile de a nu cheltui sunt dintre cele mai diverse. Din teama fara de sora lui nu o infiaza pe Otilia amanand de asemenea sa-i puna la banca o suma de bani pentru a-i asigura viitorul.

La primul atac vascular cerebral, familia Tulea se instaleaza in casa batranului fiind mai putini preocupati de starea sanatatii acestuia in comparatie cu Felix si Otilia. In discutia pe care o are cu Leonida Pascalopol, in prezenta medicului, Mos Costache isi exprima dezaprobarea fata de sora lui si intentia de a-i lasa o suma de bani Otiliei.

Cel de-al doilea atac cerebral este determinat de furtul banilor de catre Stanica Ratiu. Acesta gaseste momentul potrivit mintind-o pe Otilia ca vine Pascalopol tocmai pentru a-i oferi posibilitatea de a ramane cu batranul. Motivul invocat pentru a se retrage de catre Stanica este ca nu se simte bine si are de rezolvat probleme care tin de un proces ce urma sa fie a doua zi.

Aglae Tulea pentru inceput este preocupata de gasirea banilor si mai putin de asa-zia pregatire pentru inmormantare. Cel care castiga in aceasta competitie este Stanica Ratiu, cu banii obtinuti intra in politica despartindu-se de Olimpia si casatorindu-se cu Georgeta.

Text argumentativ despre greseala ca forma necesara in acumularea experientelor din viata

Scrieti un text argumentativ despre greseala ca forma necesara in acumularea experientelor din viata.

In procesul fiecarui om de formare a caracaterului sau a implinirii pe plan profesional isi gasesc locul greselile. Chiar daca ar fi mai bine sa invatam din greselile altora, cele savarsite de noi au un impact mult mai apasator.

Cum Ghita din nuvela ”Moara cu noroc” a lui Slavici a gresit cand s-a indepartat de familia lui fiind atras de bani si a avut de tras din greu de pe urma greselei comice, asa si noi suntem de multe ori atrasi de avere si ii neglijam pe cei din jur. Consider ca ar trebui sa echilibram balanta ce poarta pe un brat familia si pe cealalalt brat munca.

In primul rand, trebuie sa invatam din fiecare greseala, dar si din succese. Fiecare pas trebuie analizat si concluzionat. Stiu si-mi place sa cred ca greselile au fost, sunt si vor fi ceva ce te ajuta, chiar daca nu are efecte foarte placute pe moment.

In al doilea rand, putem invata din greselile celor de langa noi. Fiecare poveste de viata este importanta, atat pentru cel care a trait acea poveste, cat si pentru cel care o asculta. Daca putem invata din greselile celor din jurul nostru nu va mai trebui sa trecem si noi prin etape similare.

Auzim des povesti ale altor persoane, dar daca nu suportam noi consecintele nu invatam nimic. Acest lucru nu este tocmai potrivit. Nu trebuie sa repetam o greseala pentru a invata ceva din ea. Putem asculta parerile si sfaturile celor din jur si putem evita greselile facute de acestia. In acest mod nu va trebui sa suportam consecintele. Consecinte care nu sunt tocmai placute.

In concluzie, greseala este necesara pentru acumularea experientelor in viata. De multe ori auzim expresii precum ”uneori castigi, alteori pierzi”. Aceste expresii redau exact ideea ca trebuie sa invatam din fiecare pas gresit.

text argumentativ despre greseala

Comentariu literar: Acuarela, de Ion Minulescu

Ion Minulescu, prozator, poet, dramaturg, face parte din randul scriitorilor simbolisti. Volumele sale de poezie ”Romante pentru mai tarziu”, ”De vorba cu mine insumi” contin elemente ale sombolismului prin redarea unor localitati exotice, dorinta de evadare, iar sentimentalismul suprapune umorul si ironia peste melancolie.

Poezia ”Acuarela” face parte din volumul ”Strofele pentru faptele diverse” aparut in 1930. Sursa de inspiratie a fost reprezentata de refugiul poetului la Husi alaturi de sotia lui in anul 1916.

Tema poeziei Acuarela, de Ion Minulescu

Tema poeziei este monotonia orasului de provincie, tema valorificata de simbolisti.

Titlul poeziei este un simbol trimitand la o singura culoare ce sugereaza o singura stare sufleteasca de monotonie cauzata de ritmicitatea ploii. Din punct de vedere structural poezia este alcatuita din strofe cu numar inegal de versuri ce aminteste de poezia moderna. Laitmotivul poeziei este ploaia care prin repetabilitatea si persistenta ei aminteste de potopul biblic.

Repetitia versului ”In orasu-n care ploua de trei ori pe saptamana” exprima insistenta, continuitatea acestui fenomen. Mediul conturat este spatiul citadin, sugestive fiind cuvinte precum ”orasenii”, ”trotuarele”, ”galantare”. Ideea de monotonie de gestul facut in mod mecanic sunt sugerate prin versurile ”Orasenii pe trotuare/Par papusi automate, date jos din galantare”.

Efectul ploii este subliniat prin personificarea ”De sub vechile umbrele, ce suspina/Si se-ndoaie”. Omul simte senzorial si auditiv caderea in mod ritmit si repetat al ploii. Viata in orasul de provincie este caracterizata prin epitetele ”lenta”, ”monotona”, ”inutila” si ”absenta”. Finalul poeziei reda imaginea cuplului pusa in relatie cu gesturile mecanice, de aici si comparatiei celor doi batrani cu ”doua jucarii stricate”.

Trecerea timpului isi pune amprenta asupra omului si asupra universului. Se inregistreaza in aceste versuri prodia, ironia poetului. Poezia ”Acuarela” apartine simbolismului datorita prezentei simbolurilor ”papusi”, ”burlane”, ”jucarii”, prin muzicalitate, prin sinestezie. Sinestezia este redata prin versul ”Nu rasuna pe trotuare/Decat pasii celor care merg tinandu-se de mana”.

Acuarela, de Ion Minulescu

Caracterizarea Ruxandrei din nuvela ”Alexandru Lapusneanul”

Caracterizarea personajului secundar Ruxandra din nuvela ”Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi.

Ruxandra, personaj secundar surprins in capitolul al doilea al nuvelei ”Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi prin trasaturile dominante (delicatete, gingasie, sensibilitate) este fiica lui Petru Rares, ramasa inca din copilarie sub tutela fratilor mai mari, Ilias si Stefan. Epitetele trista si tanjitoare, ca floarea expusa arsitii Soarelui exprima suferinta pe care o traieste din cauza lui Alexandru Lapusneanul.

Frumusetea fizica este sugerata de apelativul folosit de Lapusneanul ”frumoasa mea doamna”. Scena intalnirii cu vaduva boierului o determina sa-l atentioneze pe sot ca va da socoteala pentru faptele lui: ”pentru ca cu monastirile nu se rascumpara sangele ci mai ales ispiteste si infrunti pe Dumnezeu socotind ca facand biserici il poti impaca”.

Trasaturile morale reies, in mod indirect, din vorbele si atitudinea eroinii. Fire sensibila si miloasa, ea il roaga pe domnitor sa nu mai verse sange si sa inceteze cu amorurile. Cu profunda credinta in Dumnezeu, sotia incearca sa-l convinga aducand argumente religioase si explicandu-i ca in fata divinitatii sunt importante cinstea si omenia.

In dorinta de a ocupa tronul Moldovei si ca sa-l mixture ca pretendent la mana domnitei Ruxandra, Lapusneanul ii taiase nasul lui Joldea din care cauza acesta se retrasese la manastire. Ca sa atraga simpatia poporului prin memoria ”bunului Petru Rares”, a carui domnie era inca vie, Lapusneanul ”lua el pre fiica lui” de sotie si astfel devine domnitorul Moldovei.

Mama iubitoare si sotie devotata, domnita este ingrozita de amenintarile pe care Voda le profereaza la adresa ei si a fiului lor, avand parte de inca o suferinta sfasietoare, pentru ca este silita sa aleaga intre sot si copil, asa cum o indeamna si Spancioc: ”alege intre barbati si intre fiu”.

Eroina isi trange ”cu furie copilul la san”, cere sfatul mitropolitului Teofan cu privire la decizia pe care urmeaza sa o ia si, cu binecuvantarea acestuia, accepta sa puna otrava in pahar si sa-i dea sotului sa bea.

Principalul procedeu artistic de caracterizare a doamnei Ruxandra din nuvela ”Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi ramane insa antiteza cu Lapusneanul, prin care naratorul scoate in relief blandetea si delicatetea femeii in contradictie cu sadismul si inversunarea vindicativa a domnitorului.

Paralela intre balada Monastirea Argesului si drama Mesterul Manole

”Mesterul Manole” este poem dramatic redactat in doua variante succesive in anul 1926. Piesa lui Blaga exploateaza latentele dramatice ale baladei cu subiect legendar ”Manastirea Argesului”, dar nu-i urmeaza firul epic decat partial.

Prima deosebire se impune chiar din prezentarea eroilor: ”Negru Voda” din balada este denumit numai cu apelativul ”Voda”, fiind conceput drept un prototip al conducatorului de tara care vrea sa ofere poporului sau un monument de arta si un lacar de cult inegalabil ca valoare. Chiar daca exercita o presiune psihologica asupra arhitectului, spunandu-i sa finalizeze proiectul inceput, domnitorul pierde conotatiile negative din textul baladei unde el este vazut ca un initiator trufas care vrea cu orice pret sa devina ctitorul unui edificiu unic, renumele sau sa persiste in timp.

Citeste si Portretul fizic al Mesterului Manole!

Locul zidirii in balada apare noias porcaras care ii conduce pe cei zece mesteri la acel zid blestemat. In drama, aceste personaj nu apare si nici secventa cautarii zidului. Locul este pe Arges in jos.

Visul – in balada este intriga, el aducand solutia esecului impunand conditia zidirii unei fiinte umane. In drama ”Mesterul Manole”, visul nu exista.

Sotia este jertfita: Prima femeie care vine cu bucate la cei zece mesteri este chiar sotia lui Manole, aceasta nu poate fi oprita nici de rugaciunile lui Manole. Aparitia Anei ii bucura pe ceilalti mesteri, dar il instristeaza pe Manole. La inceput, zidirea Anei este azuta ca si un joc.

In drama, Mira apare la locul zidirii, iar Manole este obligat prin juramant sa o zideasca. Intr-un moment de disperare, Manole vrea sa o scoata din zid pe sotie dar este oprit.

Dramatismul este pus in evidenta atunci cand Manole isi zareste sotia venind si nu ii ramane altceva decat sa se roage lui Dumnezeu sa o opreasca. Mai apare si in timpul zidirii. Dramatismul apare si cand este subliniata nebunia lui Manole dupa Mira.

In final, Negru-Voda ii lasa pe mesteri pe biserica sa moara. Astfel ii pedepseste pe mesteri. Se arunca cu toii, iar unde cade Manole va aparea o fantana. Manole sfarseste doborat de propriile patimi, el aruncandu-se de la inaltime pentur ca nu mai avea niciun motiv pentru a trai fara sotia lui.

« Older posts

© 2021 La Vorbitor

Theme by Anders NorenUp ↑