Paralela intre balada Monastirea Argesului si drama Mesterul Manole

Mesterul Manole

”Mesterul Manole” este poem dramatic redactat in doua variante succesive in anul 1926. Piesa lui Blaga exploateaza latentele dramatice ale baladei cu subiect legendar ”Manastirea Argesului”, dar nu-i urmeaza firul epic decat partial.

Prima deosebire se impune chiar din prezentarea eroilor: ”Negru Voda” din balada este denumit numai cu apelativul ”Voda”, fiind conceput drept un prototip al conducatorului de tara care vrea sa ofere poporului sau un monument de arta si un lacar de cult inegalabil ca valoare. Chiar daca exercita o presiune psihologica asupra arhitectului, spunandu-i sa finalizeze proiectul inceput, domnitorul pierde conotatiile negative din textul baladei unde el este vazut ca un initiator trufas care vrea cu orice pret sa devina ctitorul unui edificiu unic, renumele sau sa persiste in timp.

Citeste si Portretul fizic al Mesterului Manole!

Locul zidirii in balada apare noias porcaras care ii conduce pe cei zece mesteri la acel zid blestemat. In drama, aceste personaj nu apare si nici secventa cautarii zidului. Locul este pe Arges in jos.

Visul – in balada este intriga, el aducand solutia esecului impunand conditia zidirii unei fiinte umane. In drama ”Mesterul Manole”, visul nu exista.

Sotia este jertfita: Prima femeie care vine cu bucate la cei zece mesteri este chiar sotia lui Manole, aceasta nu poate fi oprita nici de rugaciunile lui Manole. Aparitia Anei ii bucura pe ceilalti mesteri, dar il instristeaza pe Manole. La inceput, zidirea Anei este azuta ca si un joc.

In drama, Mira apare la locul zidirii, iar Manole este obligat prin juramant sa o zideasca. Intr-un moment de disperare, Manole vrea sa o scoata din zid pe sotie dar este oprit.

Dramatismul este pus in evidenta atunci cand Manole isi zareste sotia venind si nu ii ramane altceva decat sa se roage lui Dumnezeu sa o opreasca. Mai apare si in timpul zidirii. Dramatismul apare si cand este subliniata nebunia lui Manole dupa Mira.

In final, Negru-Voda ii lasa pe mesteri pe biserica sa moara. Astfel ii pedepseste pe mesteri. Se arunca cu toii, iar unde cade Manole va aparea o fantana. Manole sfarseste doborat de propriile patimi, el aruncandu-se de la inaltime pentur ca nu mai avea niciun motiv pentru a trai fara sotia lui.

Un comentariu la „Paralela intre balada Monastirea Argesului si drama Mesterul Manole”

Lasă un răspuns