blog general

Tag: costache negruzzi

Caracterizarea lui Motoc, personaj din nuvela Alexandru Lapusneanul

Motoc este un personaj secundar fiind folosit de Voda pentru a-si pune in practica planurile diabolice. Personajul este surprins in cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul in mai multe locuri: la Tecuci, in palatul domnesc, in sala de oaspeti.

Vornicul este caracterizat direct de catre narator, dar si de catre Alexandru Lapusneanul care il considera intrigant, un tradator de profesie care unelteste impotriva tuturor domnitorilor pentru a-si atinge propriile interese.

Naratorul nu-si eprima atitudinea fata de personaj, dar se refera la gesturile acestuia prin care vrea sa fie remarcat de Alexandru Lapusneanul.

Vornicul Motoc ramane intruchiparea acelei boierimi insetate de avere si se inscrie, find un important personaj din literatura romana.

In primul capitol:

  • lingusitor, prin gesturile facute ii cade in genunchi si ii saruta mana.
  • indraznet, participand la dialogul cu Alexandru Lapusneanul alaturi de ceilalti trei boieri.

In al doilea capitol:

  • nu se remarca vreo tresatura a personajului secundar.

In al treilea capitol:

  • intrigant, crud, plin de ura, mandru fata de multime: ”eu sunt un boier mare, ei sunt niste prosti”
  • las, viclean, ipocrit, rautatea lui fiind cunoscuta in toata Moldova, sugestiva fiind si numele lui.
  • tradator, slugarnic, urmareste propriile interese, insa in final isi primeste pedeapsa.

Caracterizarea lui Motoc

Caracterizarea Ruxandrei din nuvela ”Alexandru Lapusneanul”

Caracterizarea personajului secundar Ruxandra din nuvela ”Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi.

Ruxandra, personaj secundar surprins in capitolul al doilea al nuvelei ”Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi prin trasaturile dominante (delicatete, gingasie, sensibilitate) este fiica lui Petru Rares, ramasa inca din copilarie sub tutela fratilor mai mari, Ilias si Stefan. Epitetele trista si tanjitoare, ca floarea expusa arsitii Soarelui exprima suferinta pe care o traieste din cauza lui Alexandru Lapusneanul.

Frumusetea fizica este sugerata de apelativul folosit de Lapusneanul ”frumoasa mea doamna”. Scena intalnirii cu vaduva boierului o determina sa-l atentioneze pe sot ca va da socoteala pentru faptele lui: ”pentru ca cu monastirile nu se rascumpara sangele ci mai ales ispiteste si infrunti pe Dumnezeu socotind ca facand biserici il poti impaca”.

Trasaturile morale reies, in mod indirect, din vorbele si atitudinea eroinii. Fire sensibila si miloasa, ea il roaga pe domnitor sa nu mai verse sange si sa inceteze cu amorurile. Cu profunda credinta in Dumnezeu, sotia incearca sa-l convinga aducand argumente religioase si explicandu-i ca in fata divinitatii sunt importante cinstea si omenia.

In dorinta de a ocupa tronul Moldovei si ca sa-l mixture ca pretendent la mana domnitei Ruxandra, Lapusneanul ii taiase nasul lui Joldea din care cauza acesta se retrasese la manastire. Ca sa atraga simpatia poporului prin memoria ”bunului Petru Rares”, a carui domnie era inca vie, Lapusneanul ”lua el pre fiica lui” de sotie si astfel devine domnitorul Moldovei.

Mama iubitoare si sotie devotata, domnita este ingrozita de amenintarile pe care Voda le profereaza la adresa ei si a fiului lor, avand parte de inca o suferinta sfasietoare, pentru ca este silita sa aleaga intre sot si copil, asa cum o indeamna si Spancioc: ”alege intre barbati si intre fiu”.

Eroina isi trange ”cu furie copilul la san”, cere sfatul mitropolitului Teofan cu privire la decizia pe care urmeaza sa o ia si, cu binecuvantarea acestuia, accepta sa puna otrava in pahar si sa-i dea sotului sa bea.

Principalul procedeu artistic de caracterizare a doamnei Ruxandra din nuvela ”Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi ramane insa antiteza cu Lapusneanul, prin care naratorul scoate in relief blandetea si delicatetea femeii in contradictie cu sadismul si inversunarea vindicativa a domnitorului.

NUVELA ISTORICA: “ALEXANDRU LAPUSNEANU” -Costache Negruzzi

Termenul de nuvela provine din termenul italian “novella”, acolo unde acoperea ideea de noutate intrucat critica vremii nu a stiut cum sa catalogheze “decameronul lui Boccacio”.

Este opera epica in proza cu actiune mai ampla decatcea a basmului ori a povestirii cu un conflict consistent si personaje caracterizate complex. De obicei actiunea se concentreaza in jurul unui personaj principal.







Trasaturi:

-infulenta asupra stratului epic

– diminuarea subiectivitatii ce era specifica povestirii

– intriga si conflict puternic

– compozitie riguroasa, coerenta

Nuvela Alexandru Lapusneanu apare in primul numar din 30 ianuarie 1840  al revistei iesene “Dacia literara” condusa de Mihail Kogalniceanu.

Tema nuvelei este de provenienta istorica deoarece evoca o perioada importanta din Istoria Moldovei, mai precis reactualizeaza ultimii 5 ani de domnie ai lui A. Lapusneanu intre anii 1564 si 1569. In cadrul acestei nuvele naratorul se inspira din cronicile moldovei respectand doar in mare parte adevarul istoric si comitand in mod voluntar unele inadvertente printre care cele mai importante sunt legate de:

  1. Motoc murise decapitat imediat dupa inscaunarea lui A. Lapusneanu. Cu toate acestea naratorul ii confera o resurectie (inviere) fizica pentru a-l ucide mai ales moral si a-i atribui un exitus pe masura lipsei sale de caracter. Pentru scena linsarii se inspira din “Letopisetul Tarii Moldovei” al lui Miron Costin de unde va prelua psihologia multimii (multimea este aparitia personajului colectiv in literatura romana).
  2. Stroici si Spancioc nu traiau nici ei, naratorul ii plaseaza totusi in Moldova avand dorinta clara de a construi niste antiteze.

Costache  Negruzzi reia in legatura cu figura domnitorului si pasaje din Letopisetul lui Grigore Ureche de unde preia chiar si anumite replici (primul moto).

Constructia nuvelei: Nuvela este dispusa de-a lungul a 4 capitole, fiecare avand cate un moto sugestiv care concentreaza conflictul dominant.

  1. “Daca voi nu ma vreit, eu va vreu”- marcheaza preluarea puterii de catre domnitor dar si actele punitive indreptate impotriva boierilor tradatori
  2. “Ai sa dai sama, doamna”- este replica unei jupanese cu 5 copii care o ameninta pe Domnita Ruxanda
  3. “Capul lui Motoc vrem!” Dupa uciderea celor 47 de boieri multimea cere capul lui Motoc, prilej pentru domnitor de a scapa de un boier tradator fara a-si maji sabia cu sangele sau asa cum de altfel ii promisese.
  4. “De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu”- aflat in iminenta mortii, dupa 4 ani de la “leacul de frica” oferit, se limiteaza la a-i estropia pe boieri, apoi, bolnav fiind se calugareste in speranta ca se va face bine. Intr-un moment de luciditate ii ameninta cu moartea pe toti cei pe care ii considera vinovati de indeptartarea sa de la tron (devenise calugarul Paisie),

Secventele narative sunt inlantuite (procedeu de constructie narativa).Viziunea este auctoritala iar autorul este omniscient.

Nuvela prezinta elemente din mai multe curente literare printre care:

  1. Clasica deoarece – simetria nuvelei produce si un echilibru al tablourilor, acestea fiind in numar de 4. Semnificatiile simbolice ale numarului 4 sunt legate de laturile patratului sau de simbolul crucii sugerand astfel solidul, terestrul, totalitatea, forta sau matricea originara (dupa “dictionarul de simboluri” al lui Jian Chevalier).

Valoarea sa, George Calinescu afirma ca este comparabila cu tragediile lui Shakespare

Prin concizie apar 20 de pagini

Prin prezenta elementelor de paratextualitate (motourile)

Personajele apartin de regula aristocratiei

Valori morale continute

Un limbaj elecvat in care nu gasim termeni argotici

  1. Romantica:

–  Personajul exceptional situat in circumstante exceptionale si ilustrand un destin de exceptie (faceti referiri la text)

– printr-o serie de opozitii sau antiteze: dorinta voievodului de a centraliza puterea in mainile sale si dorinta boierilor de a o faramita pentru a aduce tara spre anarhie, situatie in care ei ar putea sa conduca mai usor, cruzimea lui Alexandru Lapusneanu blandetea domnitei Ruxanda. Oportunismul lui Motoc si consecventa boierilor Stroici si Spancioc, lipsa de caracter a lui Motoc, dar si personalitatea accentuata a lui Lapusneanu, o antiteza la nivelul personajului central deoarece acesta este cladit pe o serie intreaga de contraste.

– spectacularul nuvelei asigurat de: ziceri memorabile, gesturi teatrale, elemente surpriza (aparitia piramidei), descrierea cetatii Hotinului

III.   Realista

– verosimilitatea ideilor prezentate

– stilul sobru si impersonal, obiectivitatea fiind unul dintre imperativele enuntate de dacia literara in programul “Introductia”

Alexandru Lapusneanu se afla in centrul nuvelei, este un erou romantic, un personaj exceptional care se afla in situatii deosebite construit prin antiteza cu celalte personaje. Complexicitatea si individualizarea acestuia se sustin printr-o serie de trasaturi pregnante.

Este domnitorul autoritar, ferm, cu o dorinta puternica si o ambitie pe masura. Unica ratiune a revenirii la domnie este razbunarea tradarii suferite, de aici cruzimea actelor sale si modul tiranic de a conduce tara. Cunoscand natura umana, Lapusneanu il foloseste pe Motoc si stie cum sa influenteze multimea pentru a scapa in acest fel de un dusman important, ipocrizia, arta disimularii sunt vizibile in special in discursul din Biserica prin care promite impacarea cu toti boierii.

Din postura unui adevarat actor, Lapusneanu isi regizeaza propria scena, urmareste efectele, miscarile intr-o atmosfera miraculoasa si chiar premoritorie: “Spun ca in minutul acela el era foarte galben la fata si ca racla sfantului ar fi tresarit”.

Scena uciderii boierilor completeaza portretul domnitorului punand in evidenta cinismul, sangele rece, tonul sarcastic si dispretul fata de Motoc dezvaluind astfel o structura diabolica.

Modalitati de caracterizare indirecte prin fapte, vorbe, atitudini, dialogul este viu, dinamic, cu schimburi taioase de replici.

Suita actelor domnitorului: campania de ucidere a boierilor tradatori, iertarea pe care o cere cu prefacuta pocainta, leacul promis sotiei sale, aruncarea lui Motoc in mijlocul multimii dezlantuite, contureaza indirect imaginea unui tiran al epocii ce tine de evul mediu Romanesc.

Modalitati directe: “sangele in dansul incepu a fierbe”

Pentru prima data in literatura noastra, Negruzzi are meritul de a aduce in scena personajul colectiv.

© 2021 La Vorbitor

Theme by Anders NorenUp ↑