Balada care valorifica tema jertfei pentru creatie este cunoscuta sub titluri diferite: ”Monastirea Argesului”, ”Mesterul Manole” sau ”Zidirea Monastirii Argesului”. Balada este structurata pe un grupaj de motive literare ce urmareste in mod simbolic procesul creatiei si implicarea artistului.

Motivul zidului parasit care reprezinta si expozitiunea baladei prin fixarea locului ”pe Arges in gios”, a timpului ”Negru-Voda” si a personajelor – cei 9 mesteri ”calfe si zidari” condusi de Manole. Locul parasit unde urma sa fie construita manastirea pare a fi blestemat ”cainii cum il vad, la el se rapad”. Spre acest loc sunt indrumati de catre un ciobanas. Dupa gasirea locului, domnitorul le face promisiunea ca daca vor reusi sa inalte manastirea ”voi da averi, voi face boieri”, iar in cazul unui esec ”voi zidi pe voi, voi difi pe vii, chiar in temelii”.

Motivul surparii zidurilor reprezinta si intriga baladei. Incercarea de a o construi in mod rational plecand de la masurarea dimensiunilor este soldata esecului, fapt care il determina pe domnitor sa isi reinnoiasca amenintarea.

Motivul visului aduce solutia esecului impunand conditia zidirii in temelii a unei fiinte omenesti. Prima femeie care urma sa soseasa la locul zidirii indiferent ca era sotie sau sora urma sa fie zidita: ”pe ea s-o jertfim, in zid s-o zidim”.

Motivul femeii destinate zidirii pune fata in fata doua personaje a caror evolutie in balada dinamizeaza intreaga stare sufleteasca. Vazandu-si sotia venind, Mesterului Manole nu-i ramane altceva decat sa roage pe Dumnezeu sa-i puna o bariera in apropierea ei de manastire: ”da Doamne pe lume o ploaie cu spune sa faca paraie, sa curga siroaie”.

Motivul zidirii treptate dezvaluie buciumul sufletesc al lui Manole si suferintele Anei. Aparitia ei ii bucura pe ceilalti mesteri, insa il instristeaza pe Manole. Zidirea Anei este vazuta la inceput ca un joc nsa suferinta atinge apogeul odata cu finalizarea creatiei. Tragismul situatiei este transmis si de invocatia Anei reluata de trei ori in alternanta cu pasajele care marcheaza disparitia treptata.

Motivul conflictului feudal este construit pe baza opozitiei dintre orgoliul domnitorului si idealul artistului Manole. Negru-Voda isi doreste o opera unicata insa raspunsul mesterilor atrage cu el pedeapsa: ”apoi poroncea schelele sa strice, scari sa le ridice… zece mesteri mari, sa mi-i paraseasca ca sa putrezeasca”.

Motivul lui Icar evidentiaza marirea coeficientului de sacrificiu cerut de orice capodopera prin moartea tuturor mesterilor. ”Trec in nemurire copartasi in grade diferite la inaltarea edificiului fiind astfel uniti in eternitate” Ana si copilul pe care-l astepta, precum si cei zece mesteri.

Motivul fantanii subliniaza din nou personalitatea marelui mester prin trimitere la simbolistica fantanii ce poate fi interpretata ca un izvor al creatiei eterne.

In concluzie, prin balada ”Monastirea Argesului” se subliniaza ideea ca orice mare capodopera se realizeaza prin sacrificiu.