blog general

Tag: Monastirea Argesului

Motive literare in opera Monastirea Argesului

Balada care valorifica tema jertfei pentru creatie este cunoscuta sub titluri diferite: ”Monastirea Argesului”, ”Mesterul Manole” sau ”Zidirea Monastirii Argesului”. Balada este structurata pe un grupaj de motive literare ce urmareste in mod simbolic procesul creatiei si implicarea artistului.

Motivul zidului parasit care reprezinta si expozitiunea baladei prin fixarea locului ”pe Arges in gios”, a timpului ”Negru-Voda” si a personajelor – cei 9 mesteri ”calfe si zidari” condusi de Manole. Locul parasit unde urma sa fie construita manastirea pare a fi blestemat ”cainii cum il vad, la el se rapad”. Spre acest loc sunt indrumati de catre un ciobanas. Dupa gasirea locului, domnitorul le face promisiunea ca daca vor reusi sa inalte manastirea ”voi da averi, voi face boieri”, iar in cazul unui esec ”voi zidi pe voi, voi difi pe vii, chiar in temelii”.

Motivul surparii zidurilor reprezinta si intriga baladei. Incercarea de a o construi in mod rational plecand de la masurarea dimensiunilor este soldata esecului, fapt care il determina pe domnitor sa isi reinnoiasca amenintarea.

Motivul visului aduce solutia esecului impunand conditia zidirii in temelii a unei fiinte omenesti. Prima femeie care urma sa soseasa la locul zidirii indiferent ca era sotie sau sora urma sa fie zidita: ”pe ea s-o jertfim, in zid s-o zidim”.

Motivul femeii destinate zidirii pune fata in fata doua personaje a caror evolutie in balada dinamizeaza intreaga stare sufleteasca. Vazandu-si sotia venind, Mesterului Manole nu-i ramane altceva decat sa roage pe Dumnezeu sa-i puna o bariera in apropierea ei de manastire: ”da Doamne pe lume o ploaie cu spune sa faca paraie, sa curga siroaie”.

Motivul zidirii treptate dezvaluie buciumul sufletesc al lui Manole si suferintele Anei. Aparitia ei ii bucura pe ceilalti mesteri, insa il instristeaza pe Manole. Zidirea Anei este vazuta la inceput ca un joc nsa suferinta atinge apogeul odata cu finalizarea creatiei. Tragismul situatiei este transmis si de invocatia Anei reluata de trei ori in alternanta cu pasajele care marcheaza disparitia treptata.

Motivul conflictului feudal este construit pe baza opozitiei dintre orgoliul domnitorului si idealul artistului Manole. Negru-Voda isi doreste o opera unicata insa raspunsul mesterilor atrage cu el pedeapsa: ”apoi poroncea schelele sa strice, scari sa le ridice… zece mesteri mari, sa mi-i paraseasca ca sa putrezeasca”.

Motivul lui Icar evidentiaza marirea coeficientului de sacrificiu cerut de orice capodopera prin moartea tuturor mesterilor. ”Trec in nemurire copartasi in grade diferite la inaltarea edificiului fiind astfel uniti in eternitate” Ana si copilul pe care-l astepta, precum si cei zece mesteri.

Motivul fantanii subliniaza din nou personalitatea marelui mester prin trimitere la simbolistica fantanii ce poate fi interpretata ca un izvor al creatiei eterne.

In concluzie, prin balada ”Monastirea Argesului” se subliniaza ideea ca orice mare capodopera se realizeaza prin sacrificiu.

Paralela intre balada Monastirea Argesului si drama Mesterul Manole

”Mesterul Manole” este poem dramatic redactat in doua variante succesive in anul 1926. Piesa lui Blaga exploateaza latentele dramatice ale baladei cu subiect legendar ”Manastirea Argesului”, dar nu-i urmeaza firul epic decat partial.

Prima deosebire se impune chiar din prezentarea eroilor: ”Negru Voda” din balada este denumit numai cu apelativul ”Voda”, fiind conceput drept un prototip al conducatorului de tara care vrea sa ofere poporului sau un monument de arta si un lacar de cult inegalabil ca valoare. Chiar daca exercita o presiune psihologica asupra arhitectului, spunandu-i sa finalizeze proiectul inceput, domnitorul pierde conotatiile negative din textul baladei unde el este vazut ca un initiator trufas care vrea cu orice pret sa devina ctitorul unui edificiu unic, renumele sau sa persiste in timp.

Citeste si Portretul fizic al Mesterului Manole!

Locul zidirii in balada apare noias porcaras care ii conduce pe cei zece mesteri la acel zid blestemat. In drama, aceste personaj nu apare si nici secventa cautarii zidului. Locul este pe Arges in jos.

Visul – in balada este intriga, el aducand solutia esecului impunand conditia zidirii unei fiinte umane. In drama ”Mesterul Manole”, visul nu exista.

Sotia este jertfita: Prima femeie care vine cu bucate la cei zece mesteri este chiar sotia lui Manole, aceasta nu poate fi oprita nici de rugaciunile lui Manole. Aparitia Anei ii bucura pe ceilalti mesteri, dar il instristeaza pe Manole. La inceput, zidirea Anei este azuta ca si un joc.

In drama, Mira apare la locul zidirii, iar Manole este obligat prin juramant sa o zideasca. Intr-un moment de disperare, Manole vrea sa o scoata din zid pe sotie dar este oprit.

Dramatismul este pus in evidenta atunci cand Manole isi zareste sotia venind si nu ii ramane altceva decat sa se roage lui Dumnezeu sa o opreasca. Mai apare si in timpul zidirii. Dramatismul apare si cand este subliniata nebunia lui Manole dupa Mira.

In final, Negru-Voda ii lasa pe mesteri pe biserica sa moara. Astfel ii pedepseste pe mesteri. Se arunca cu toii, iar unde cade Manole va aparea o fantana. Manole sfarseste doborat de propriile patimi, el aruncandu-se de la inaltime pentur ca nu mai avea niciun motiv pentru a trai fara sotia lui.

© 2021 La Vorbitor

Theme by Anders NorenUp ↑