blog general

Category: Referate (Page 1 of 6)

Ce este romantismul?

Romantismul este curentul literar care a aparut ca o reactie impotriva clasicismului si a realismului, la sfarsitul secolului al 18-lea in Germania si Anglia, dupa care s-a extins in intreaga Europa. Preromantismul a anuntat romantismul. In Franta clasicismul si romantismul au fost doua miscari culturale in care combaterea ideilor a fost mult mai evidentiata. Inceputurile romantismului in Franta sunt marcate de ”prefata lui Victor Hugo” la drama ”Cromwell”. In literatura romana sunt cunoscute 3 etape ale romantismului.

Prima etapa: marcata de perioada pasoptista. Scriitorii acestei perioade fiind preromanticii literaturii noastre.

Ce-a de-a doua etapa: romantismul Eminescian. Eminescu considerat ultimul romantic din literatura universala.

Ultima etapa: postromantismul Eminescian. Influente ale romantismului se regasesc in opera lui George Cosbuc, Octavian Goga, B.P. Hasdeu.

Trasaturi ale romantismului

  • primatul sentimentului si al fanteziei creatoare.
  • evadarea din realitate prin vis si somn.
  • valorificarea temei istoriei, naturii, obiceiurilor, traditiilor, a mitologiei.
  • eroi exceptionali in imprejurari exceptionale.
  • folosirea procedeului artistic al antitezei in construirea textului si a personajelor.
  • intalnirea unor noi categorii estetice ca sublimul, macabrul, grotescul si fantasticul.

Figuri romantice – faleria figurilor romantice se distinge printr-o puternica individualizare. Eroul romantic poate fi divinitatea, dar si demonul, profetul sau revoltatul, titanul sau genial, ingerul sau martirul, etc. In poezia eminesciana apar si alte figuri specifice romantismului: magul, preotul, calugarul, inteleptul.

Specii literare: oda, meditatia, elegia, pastelul, poemul, balada, legenda, nuvela istorica, romanul istoric, drama istorica.

Reprezentantii romantismului

  • Germania: Novalis, E.T.A. Hoffmann
  • Anglia: William Blake, William Wordsworth
  • Franta: Chautaubriand, Alphons de Lamartine
  • Italia: Alessandro Manzoni, Giacomo Leopardi
  • Rusia: Aleksandr Serghevici Puskin, Mihail Lermontov
  • Romania: Mihai Eminescu, G. Alexandrescu, Costache Negruzzi

Comentariu literar: Noapte de decemvrie – Alexandru Macedonski

Poemul Noapte de decemvrie, de Alexandru Macedonski face parte din volumul ”Flori sacre” aparut in 1912. Sursa de inspiratie a poemului este povestirea ”Meka si Meka”, unde cetatea sfanta a musulmanilor reprezinta simbolul absolutului. Tema poemului o constituie conditia nefericita a poemului intr-o lume artificiala ostila. Din punct de vedere structural, poemul este impartit in doua parti legale intre ele de un episod poetic: Partea 1 (1-28), episodul de legatura (29-39), partea II (40-227).

Comentariul poemului Noapte de decemvrie, de Alexandru Macedonski

In prima parte a poemului este surprinsa imaginea poetului aflat intr-un cadru care nu este prielnic inspiratiei. Atmosfera din exterior sugerata prin personificarea ”pustie si alba e camera moarta” reda intru-totul retinerea poetului fata de aceasta atmosfera ostila. Focul, simbol al inspiratiei ”se stinge” exprimand faptul ca poetul este lipsit de inspiratie. Atmosfera din exterior sugerata prin epitetele ”viscolul albastru”, ”salbatica fiara”, ”lupi groaznici” exprima faptul ca lumea exterioara este ostila poetului de care incearca sa se detaseze. El aspira la un ideal, iar singura modalitate ramane inspiratia. In episodul de legatura este sugerata ideea transpunerii conditiei umile a poetului in ideal. E valorificat motivul romantic al inspiratiei, flacara simbolica ce ”palpta, trosneste, vorbeste, aduce vibrarea”.

In partea a doua, poetul apare in ipostaza de emir al Bagdadului. Bogatia si frumusetea Bagdadului este exprimata in versurile ”Prin aer petale de roze plutesc/ Matasea inflorita marita cu firul/ Havuzele canta, voci limpezi soptesc” sau ”Bagdadul, poiana de raze si crini” sau ”Rai de aripi de vise si rai de gradini”. De asemenea, emirul are din bogatiile Bagdadului plasandu-l astfel intr-o conditie sociala, materiala, superioara. Enumeratia ”e tanar, e farmec, e trasnet, e zeu” exprima frumusetea emirului. Cu toate ca are bogatia materiale pe care si-ar dori-o orice om ”Movile inalte de argint si de aur..”, ceea ce il misca este dorinta de a merge la Meka. Aceasta dorinta il macina si-l atrage in mod definitiv pe emir implicand atat vointa, cat si dorinta.

Pentru a ajunge la Meka, emirul, simbol al omului de geniu, trebuie sa parcurga un drum dificil, sa traca ”o pustie imensa”. El are de ales dintre viata frumoasa pe care i-o oferea Bagdadul si parcursul dificil spre atingerea absolutului. Pentru acest drum se pregateste pe masura unui emir: ”Dar iata si ziua cand robii sarmeaza/ Camile gateste si negrii armasari/ Convoiul se-nsira, in zori scanteiaza/ Porneste cu zgomot, multimea-l urmeaza”.

Drumul spre cetatea Meka

Orasul Bagdad este privit ca un loc ce aminteste de o idila. Despartirea de acest loc inseamna si despartirea de ceea ce este frumos. Intalnirea la fantana copilariei cu un om ”mai slut ca iadul, zdrentos si pocit” pune in evidenta relatia om obisnuit-om de geniu. Portretul omului obisnuit creionat in epitete precum ”zdrentos”, ”pocit”, ”hait jalnic de bube”, ”viclean la privire”, ”searbat la fata” subliniaza diferenta evidenta perceputa sub aspectul fizic. Amandoi pornesc spre acelasi loc, insa urmand drumuri diferite. Emirul alege drumul cel mai scurt, pe cand drumetul, drumul ocolitor.

Dorinta de a atinge cat mai repede absolutul de catre emir e subliniata prin alegerea drumului cel ami scurt. Parcurgerea calatoriei infruntand arsita pustiului inseamna dispunerea la sacrificiul din partea emirului. Nici moartea slujitorilor, nici a camilelor, nu-l determina sa renunte la visul din copilarie de a ajunge la Meka. Foamea, setea nu reprezinta impedimente pentru ca iluzia cetatii Meka este cea care-l fascineaza (”Si tot nu se arata naluca sublimă”). El moare ”sub jarul pustiei” in timp ce drumetul reuseste sa intre portile Mekai pamantesti. Aparent, drumetul este cel care si-a atins visul, insa emirul prin moartea lui reuseste sa intre ”in Meka cea mare”.

Analizand poemul din perspectiva relatiei om superior – om comun se pot observa o serie de antiteze cum ar fi bogatie materiala – saracie, frumusete fizica – ”uratenie”, etern – efemer la viata – moarte.

Finalul poemului revine la acelasi cadru nocturn, ostil poetului emir.

Noapte de decemvrie - Alexandru Macedonski

Cumpără cartea de pe eMag.ro

Comentariul poeziei ”De mult…” de Octavian Goga

Volumele de poezii ale lui Octavian Goga au ca tematica centrala destinul colectiv al romanilor din Ardeal de la inceputului sec. al XV-lea aflati de veacuri sub stapanire straina: ”Poezii”, ”Ne cheama pamantul”, ”Din umbra zidurilor”, ”Cantece fara tara”.

Poezia lui Octavia Goga se impune in literatura noastra datorita faptuui ca poetul reuseste sa gaseasca alte surse de inspiratie decat cele ale lui Eminescu. Atentia lui coboara spre lumea satului romanesc, spre frumusetea naturii in constrast cu dramele oamenilor care locuiesc in acest spatiu. Contrastul dintre natura paradisiaca, dar al lui Dumnezeu dat omului si dramele acestuia alcatuiesc de ele mai multe ori substanta poeziei lui Octavian Goga.

Poezia ”De demult” face parte din ”Ne cheama pamantul” fiind o elegie cu tema sociala ce surprinde suferintele romanilor din Ardeal si dorinta lor de a li se face dreptate.

Tema poeziei: Asuprirea sociala si nationala a romanilor dezvoltata cu ajutorul mai multor motive: noaptea, lumanarea, tristetea, optimismul.

Titlul poeziei: contine in structura sa un adverb care urmat de punctele de suspensie sugereaza prelungirea suferintei romanilor ca intr-un suspin necontenit. Prin acest adverv se exprima ideea de vreme indepartata cand oamenii locurilor isi plang soarta si nu inceteaza sa creada intr-un moment eliberator.

Structura poeziei ”De demult…” de Octavian Goga

Poezia este structurata in patru secvente poetice in care sunt prezentati pasii facuti de cei patru juzi si preot ce aduc la cunostinta imparatului abuzurile la care sunt supusi romanii exprimandu-si convingerea ca vor fi ascultate si rezolvate.

Incipitul poeziei reda atmosfera nocturna de taina, de colaborare in casa preotului intre el si cei patru primari. Prin aceasta atmosfera nocturna se face trimite la romantism si la meditatie. Cel care scrie ”cartea” este preotul.

A doua secventa poetica este delimintata prin ghilimele deoarece suprinde continutul scrisorii. Persoana a treia este inlocuita cu persoana I plural. Astfel, prin verbele ”se inchina”, ”scrie”, se subliniaza identificarea celor care au contribuit la continutul scrisorii cu suferintele celor care ii reprezinta. Incipitul celei de-a doua secvente prin formula de adresare ”Luminate imparate” si versul ”Cu supunere se-nchina” exprimarespectul expeditorilor scrisorii. Ceea ce i-a determinat sa scrie este tristetea pe care o traiesc comunitatile lor in urma abuzurilor facute. Ceea ce ii doare cel mai tare este faptul ca le-a fost luat pamantul si distruse hotarele asa cum le-au mosntenit ei de la batrani.  Se reda de asemenea o realitate istorica, aceea ca in Ardeal primii care au stapanit pamantul au fost romanii. Un alt fapt grav pe care-l aduc la cunostinta imparatului este uciderea lui Ionut a Floarii, unul dintre ei. Aspectul lasat la urma este legat de moartea vitelor: ”ne mor vitelen-n ograda”. Ceea ce-si doresc ei este ca solutionarea abuzurilor sa se faca in mod pasnic. Realizarea scrisorii este facuta in ziua de Sfant Ilie, fapt ce are o puternica influenta afectiva. Sf. Prooroc Ilie este vestitorul dreptatii, se asociaza astfel sarbatorirea lui cu increderea romanilor la primirea unui raspuns favorabil din partea imparatului.

In secventa a treia, prin sintagma ”zorii de ziua” se sugereaza nadejdea romanilor in solutionarea nemultumirilor lor. Epitetul ”fetele nemangaiate” intareste ideea suferintei lor. Scrisoarea devine un obiect de pret si un motiv central al poeziei, dovada fiind ceremonialul scrierii, al impaturirii lor de trei ori, al primirii ei cu evlavie de Radu Roata si al petrecerii acestuia. Numele sau face trimutere la calatorie, iar alegerea sa ca mesager al lor nu este intamplatoare deoarece este vechi caprar din catanie si este cunoscator al limbii germane.

Limbajul poetic al acestei poezii variaza prin folosirea cuvintelor din limba populara (sarmanul, prapadit, papa etc.) cu regionalisme (jitar), arhaisme (juzi, caprari, catanie) si cu termeni religiosi (cruce), Punctele de suspensie si exclamatiile sunt semnele framantarii sufletesti gata oricand sa izbucneasca.

Prin poezia ”De demult…” de Octavian Goga exprima un puternic sentiment patriotic prin apelul la destinul plin de suferinta al romanilor din Ardeal.

10 sfaturi despre cum să studiezi rapid și eficient pentru examene

Este o perioadă cu adevărat grea pentru studenți, pe măsură ce sosesc examenele. Studenții de astăzi se confruntă cu o serie de aspecte și sunt, de asemenea, foarte ușor de distras de la învățat. Le este greu să se concentreze asupra studiilor și să sufere în timpul examenelor. Studiul puțin este obligatoriu pentru copiii din școală, pentru a trece de la un an la altul.

Principalul aspect al studierii nu este studierea pentru o perioadă mai lungă de timp, ci studierea într-un mod mai inteligent. În acest mod, să analizăm câteva sfaturi de studiu cu privire la aceste tehnici eficiente de citire rapidă și să ne pregătim pentru examenele finale.

Cel mai bun mod de a studia rapid și eficient pentru a vă pregăti pentru examenele finale:

Următoarele aspecte menționate sunt câteva sfaturi pentru a studia mai repede și pentru a studia abilitățile despre cum să studiezi rapid și eficient pentru examene:

1. Abordați o varietate de sfaturi despre examen pentru studierea subiectului:
Când se alege orice subiect sau subiect, nu vă limitați întotdeauna doar cu manualele sau notele.

Odată cu progresul în tehnologie, există diverse surse pentru a vizualiza aceleași date.

Cercetările au demonstrat, de asemenea, că diferite părți ale creierului sunt stimulate de medii variate (Willis, 2008).

Când sunt activate numeroase zone ale creierului, informațiile sunt bine înțelese și păstrate în creier.

Pentru a acoperi un anumit subiect, elevii pot citi manualul și notele clasei, pot cerceta diverse resurse online, pot crea o hartă mentală și pot practica probleme din surse variate.

2. Dezvoltarea sistemului de productivitate:
Pentru a construi noi abilități și a dezvolta obiceiuri bune de studiu pentru studiu, este necesar sistemul de bază de bază.

Pentru același sistem de adoptare a productivității este obligatoriu. Elevul trebuie să-și dezvolte obiceiuri acolo unde este eficient și consecvent cu luarea notelor.

De asemenea, studentul are nevoie de un birou curat și ordonat pentru studiu și un sistem în care să-și poată salva toate materialele pentru a fi menționate.

Acest pas este obligatoriu pentru a face studentul eficient și eficient.

3. Studierea subiectelor diferite pe zi:
Se spune că este eficient să studiezi mai mulți subiecți pe zi, mai degrabă decât să te concentrezi doar pe unul sau doi.

Un exemplu poate fi faptul că, dacă aveți materii precum fizică, matematică, chimie, biologie și istorie, atunci fiecare disciplină trebuie studiată puțin în fiecare zi.

Aceasta este o modalitate de a învăța mai repede decât de a te concentra pe un subiect pe zi. Elevul are mai multe șanse să se confunde dacă studiază aceeași materie pentru o perioadă mai lungă de timp.

Prin urmare, este un obicei bun să aloci timp pentru fiecare subiect pe zi și să studiezi în consecință. În acest fel, creierul va avea, de asemenea, mai mult timp pentru a îmbina informațiile.

4. Exersează viteza de citire:
Ca student, trebuie să citiți mai multe resurse offline, precum și online.

Ținând cont de aspectul timpului, al doilea sfat pentru a studia rapid și eficient pentru examene este citirea rapidă.

Citirea rapidă ajută la îmbunătățirea înțelegerii, împreună cu citirea rapidă și eficientă.

Pentru a citi mai repede, alegeți materialul potrivit, secțiunea pe care urmează să o citiți și păstrați-vă ochii în mișcare rapidă și stabilă. În acest fel, viteza dvs. de citire este dublată.

5. Revizuirea periodică a subiectelor:
Pentru a muta datele din memoria pe termen scurt în memoria pe termen lung, este important să revizuiți subiectul studiat în mod periodic.

Astfel, la examene se pot obține note mai bune. Prima revizuire trebuie făcută după prima zi de învățare, în același mod, a doua revizuire după trei zile de învățare, a 3-a după 7 zile și a 4-a revizuire după 21 de zile a 3-a revizuire, a 5-a revizuire 30 de zile după a 4-a revizuire, si asa mai departe. În acest fel, informațiile sunt clare și păstrate în minte.

6. Lucrul pe hârtie:
Gândirea și lucrul pe hârtie sunt destul de eficiente și eficiente. În acest fel, multe lucruri ies din minte și deschid calea către gândirea creativă.

Puteți utiliza metode și noțiuni speciale de studiu pentru a evidenția aspecte importante. De asemenea, puteți memora materia condensată și puteți învăța dezvoltând hărți mentale.

În loc să vă credeți computerul sau mintea, puteți folosi hârtia și puteți lucra la ea pentru rezultate mai bune și eficiente.

7. Așezat în fața clasei:
Nu uitați să optați pentru scaunul din față când stați în clasă. Studiile au arătat că (Rennels & Chaudhari, 1988) studenții care ocupă banca din față obțin mai multe note.

Scorurile medii ale studenților în funcție de aranjamentul lor de scaune este că rândurile din față au scor 80%, rândul din mijloc 71,6% și rândurile din spate au scor 68,1%.

Celelalte avantaje ale șederii în primul rând sunt că tabloul este clar și, de asemenea, vocea profesorului este potrivită. De asemenea, ajută la creșterea concentrației atunci când se ia în considerare rândul din față.

8. Folosirea tehnicilor multisenzoriale:
Studentul trebuie să se asigure de stilul de învățare preferat și să-și facă studiile pentru examene eficiente.

Elevul trebuie să identifice dacă sunt elevi auditivi, un elev vizual sau un cursant tactil.

Pe măsură ce elevul își folosește stilul preferat, creierul ar absorbi informațiile cu promptitudine și într-un mod eficient. Stilul de învățare poate fi sincronizat cu altul pentru a face învățarea mai eficientă.

Un exemplu este că sfaturile și metodele de învățare vizuală și tactilă sunt combinate prin notarea lucrurilor. În același mod, atunci când citești cu voce tare înseamnă combinarea stilurilor de învățare vizuale și auditive.

9. Nu efectuați mai multe sarcini:
Multitasking face o persoană mai stupidă, mai puțin creativă și, de asemenea, deviată. Există, de asemenea, studii care au menționat că studenții care sunt buni la multitasking sunt perfecți, dar sunt medii în scorurile lor.

Pentru a fi eficient, elevul ar trebui să se concentreze doar pe un singur aspect la un moment dat. Prin urmare, studentul nu trebuie să încerce multitasking, cum ar fi studierea, vizionarea la televizor, navigarea pe net etc.

10. Câteva sfaturi pentru a spori concentrarea:
Pentru a se concentra asupra studiilor, elevii ar trebui să evite și să scape de orice distragere a atenției.

Pot transforma telefonul în modul avion și îl pot ține departe; pot să se deconecteze de la toate aplicațiile de mesagerie, să oprească internetul de pe mobil, să elimine dezordinea din zona de studiu, să oprească televizorul și să se concentreze doar pe studii timp de câteva ore.

Concluzie:

Acestea sunt câteva sfaturi pentru a învăța rapid și eficient. Studenții trebuie să-și amintească să cerceteze online și să parcurgă numărul de tutoriale online și sesiuni video pentru a înregistra informațiile în creierul lor.

Pe măsură ce se apropie examenele, prelegerile online sunt, de asemenea, o modalitate excelentă de a învăța rapid. Planificarea agendei corecte este, de asemenea, o modalitate de a urma un anumit format de studiu.

Finalizarea sesiunilor conform programului și revizuirea acestora este o altă modalitate de studiu rapid și eficient. O bună hrană nutritivă și sănătoasă este, de asemenea, importantă pentru obiceiurile adecvate de învățare pentru elevi.

Studenții care urmează să facă față examenelor și care nu au o idee despre învățarea rapidă și inteligentă pot trece prin aceste sfaturi și pot beneficia. Aceste indicii ar ajuta cu siguranță elevii să se descurce bine și să obțină cele mai bune note la examene.

Caracterizarea lui Motoc, personaj din nuvela Alexandru Lapusneanul

Motoc este un personaj secundar fiind folosit de Voda pentru a-si pune in practica planurile diabolice. Personajul este surprins in cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul in mai multe locuri: la Tecuci, in palatul domnesc, in sala de oaspeti.

Vornicul este caracterizat direct de catre narator, dar si de catre Alexandru Lapusneanul care il considera intrigant, un tradator de profesie care unelteste impotriva tuturor domnitorilor pentru a-si atinge propriile interese.

Naratorul nu-si eprima atitudinea fata de personaj, dar se refera la gesturile acestuia prin care vrea sa fie remarcat de Alexandru Lapusneanul.

Vornicul Motoc ramane intruchiparea acelei boierimi insetate de avere si se inscrie, find un important personaj din literatura romana.

In primul capitol:

  • lingusitor, prin gesturile facute ii cade in genunchi si ii saruta mana.
  • indraznet, participand la dialogul cu Alexandru Lapusneanul alaturi de ceilalti trei boieri.

In al doilea capitol:

  • nu se remarca vreo tresatura a personajului secundar.

In al treilea capitol:

  • intrigant, crud, plin de ura, mandru fata de multime: ”eu sunt un boier mare, ei sunt niste prosti”
  • las, viclean, ipocrit, rautatea lui fiind cunoscuta in toata Moldova, sugestiva fiind si numele lui.
  • tradator, slugarnic, urmareste propriile interese, insa in final isi primeste pedeapsa.

Caracterizarea lui Motoc

Luceafarul, de Mihai Eminescu – comentariu literar (structura poemului)

Poemul ”Luceafarul” a fost conceput in perioada studentiei la Berlin. Sunt cunoscute cinci variante, iar varianta finala a fost publicata in Almanahul Societatii Academice Social Literare ”Romania Juna” in luna aprilie, anul 1883, iar in luna august, in revista ”Convorbiri literare”.

Sursele de inspiratie: In scrierea poemului ”Luceafarul”, Mihai Eminescu s-a folosit de mai multe izvoare:

  • izvoare folclorice: basmul popular, fata din gradina de aur cules de germanul Richard Kunisch intr-o calatorie prin tarile romane, mitul zburatorului valorificat in primul tablou.
  • izvoare filosofice: pentru a sublinia diferenta dintre omul de geniu si cel obisnuit, poetul a valorificat lucrarea ”Lumea ca reprezentare si vointa” a filosofului german Arthur Schopenhauer.
  • izvoare mitologice: mitologia greaca, indiana si crestina.
  • izvoare biografice: viata poetului este ridicata la nivel de simbol.

Teme si motive:

  • Conditia omului de geniu in raport cu iubirea si cunoasterea.
  • Tema cosmosului, a naturii, a timpului bivalent.

”Il vede azi, il vede maini” – pentru timpul individual masurabil

”Noi nu avem nici timp, nici loc

Si nu cunoastem moarte”

Motive literare: visul, noptii, lunii, oglinzii, stelelor, cuplului, castelului.

Luceafarul - Mihai Eminescu

Structura poemului ”Luceafarul”, de Mihai Eminescu

Poemul este structural in patru parti:

  • Primul tablou (strofele 1-43) prezentand povestea de iubire dintre fata de imparat si Luceafar.
  • Al doilea (strofele 44-64) prezentand idila dinte Catalin si Catalina care reprezinta cuplul in ipostaza umana.
  • Al treilea (strofele 65-85) construit pe baza mai multor secvente poetice: zborul intergalactic al Luceafarului devenit Hyperion, rugamintea adresata Demiurgului si argumentele acestuia pentru a-l determina sa renunte la ideea de a deveni muritor.
  • Ultimul tablou (strofele 86-98), plasarea cuplului Catalin-Catalina intr-un cadru romantic si retragerea Luceafarului in lumea lui.

Primul tablou

Incipitul poemului aminteste de formula specifica basmului plasand povestea de iubire intr-un spatiu si timp nedeterminat. Fata de imparat se distinge prin frumusetea fizica sugerata prin epitetul cu valoare de superlativ absolut ”o prea frumoasa fata”. Singura la parinti, fata este unica si prin curatenia sufleteasca, aspect subliniat prin comparatia dezvoltata ”cum e Fecioara intre sfinti si luna intre stele”. Dragostea fetei de imparat pentru Luceafar exprima aspiratia ei spre absolut. Castelul aminteste si el de basmul popular, este spatiul ce tine de lumea terestra, lumea fetei de imparat.

Fereastra este un simbolul al celor doua lumi. Ea il invoca in vis cerandu-i sa coboare in lumea terestra, in lumea limitata ”cobori in jos Luceafar bland..”. Luceafarul raspunde la chemarea fetei se arunca in apele marii si ia infatisarea unui ”tanar voievod cu par de aur moale” ce ”tine un toiag incununat cu trestii” asemeni zeului Neptun.

Metamorfozat in ipostaza angelica, Luceafarul are ca parinti simbolici cerul si marea ”iar cerul este tatal meu si muma mea e marea”. Luceafarul ii cere la randul lui sa renunte la lumea ei facandu-i promisiunea ca o va transforma in regina marii. Ea nu-l urmeaza intrucat constientizeaza ca ar trebui sa moara in sens uman. Luceafarul nu are semnele vietii, iar fata observa acest aspect.

Strain la vorba si la port

Lucesti fara de viata

Ca eu sunt vie

Tu esti mort si ochiul tau ma-ngheata

Dupa trei zile de asteptare, Luceafarul se arata iar, fata il cheama cu aceeasi invocatie. Luceafarul metamorfozeaza in ipostaza demonica.  Portretul fizic intareste imaginea acestei ipostaze: ”Pe negre-i vitele de par”, ”negru giulgi”, ”marmoreele brate”. Parinti simbolici sunt de data aceasta Soarele si noaptea (”Si soarele a tatal meu/Iar noaptea-mi este muma”).

Luceafarul ii face si de data aceasta o promisiune spunandu-i ca o va transforma in cea mai stralucitoare stea (”Pe a mele ceruri sa rasari/Mai mandra decat ele”). Fata nu-l urmeaza nici de data aceasta datorita incompatibilitatii dintre cele doua lumi ale lor.

Luceafarul este dispus la sacrificiu de a renunta la lumea lui pentru a cunoaste sentimentul iubirii.

Tabloul al doilea

Acest tablou se deruleaza in spatiul terestru cuprinzand strofele 44-64. Intre I si al II-lea tablou exista o strofa care are rolul de a face legatura dintre cele doua parti (43). In acest tablou fata de imparat este individualizata avand un nume.

Prin numele lor asemanatoare se subliniaza faptul ca ei reprezinta exponentii aceleasi lumi, cea terestra. Catalin este portretizat cu ajutorul limbajului popular ”cu obrajii ca doi bujori/De rumeni bata-i vina”. Din punct de vedere social este un simplu paj cu origine necunoscuta ”Baiat din flori si din pripas”. Intre cei doi exista diferenta din punct de vedere social, de aici si indrazneala lui Catalin de a o atrage pe Catalina in jocul iubirii. Tentatia de-al respinge exista, mai ales ca fata are nostalgia Luceafarului.

O, de Luceafarul din cer

M-a prins un dor de moarte”.

Modalitatea prin care incearca sa o atraga Catalin este asemnata cu cea a vanatorii din evul mediu. Apartenenta la aceeasi lume este exprimata prin faptul ca fata observa cateva calitativa comune:

Si guraliv si de nimic

Te-ai potrivi cu mine”.

Motivul sarutului dezvolta ideea acestei potriviri dintre membri cuplului. Pentru Catalina existenta ei fara iubirea pentru Luceafar inseamna o viata fara implinire. Solutia finala propusa de Catalin este fuga in lume.

Hai si-om fugi in lume

Doar ni s-or pierde urmele”.

Aceasta solutie ar facea sa uite de parinti.

Tabloul al treilea

Acest tablou (65-85) este construit din mai multe secvente poetice care prezinta zborul Luceafarului in timp la momentul primordial al creatiei, rugamintea adresata de aceasta Demiurgului si argumentele folosite de creator pentru a-l determina sa renunte la ideea de a deveni muritor. Prin subtantivele in vocativ se exprima superioritatea Demiurgului in raport cu Luceafarul numit pentru prima data Hyperion. Atributul eternitatii de care cere sa fie dezlegat de catre Demiurg exprima superioritatea celor doi in raport cu lumea terestra.

Dezlegarea de nemurire este determinata de sentimentul iubirii pentru fata ”Si pentru toate da-mi in schimb/O noapte de iubire”. Cererea Luceafarului nu poate fi indeplinita intrucat s-ar ajunge la haosul primordial, de aici si nevoia creatorului de-ai aminti diferentele dintre ei si lumea comuna. Oamenii obisnuiti sunt supusi trecerii timpului fiind cunoscut succesiunea generatiilor.

Viata oamenilor obisnuiti tine de noroc (”Ei doar au stele cu noroc/Si prigoniri de soarta”) pe cand ”Noi nu avem nici timp, nici loc/Si nu cunoastem moarte”. Demiurgul se ofera sa-i dea Luceafarului intelepciunea ”cuvantul meu dintai”, spiritul justitiar, dreptate si tarie si posibilitatea de a controla destinul umanitatii, insa fara a-i da posibilitatea de a deveni muritor. Argumentul final exprima faptul ca Luceafarul va fi dezamagit in urma revederii cuplului Catalin-Catalina. Rapiditatea cu care se stabilesc relatiile intre oameni va reprezenta dezamagirea Luceafarului din finalul poemului.

Ultimul tablou

Ultimul tablou (86-98) este construit simetric in relatie cu primul tablou datorita alternantei spatiului terestru cu a celui cosmic. Cuplul este plasat intr-un cadru romantic ”Sara in asfintit sub lumina lunii” in preajma teilor.

Metaforele ”noaptea mea de patimi”, ”iubirea mea dintai”, ”visul meu din urma” exprima iubirea dintre cei doi indragostiti.  ”Imbatata de amor” fata il invoca pentru ultima data inca cu o deosebire ”Patrunde in codru si in gand/Norocu-mi lumineaza”. Prin metafora ”chip de lut” este reluata ideea efemeritatii omului. Tot acum se produce si despartirea definitiva intre cele doua luni a omului care traieste in ”cerul stramt” incapabil de a-si controla norocul, destinul in timp de geniul isi este suficient siesi.

Epitetele ”nemuritor si rece” exprima atitudinea de detasare si totodata atributul eternitatii pentru Luceafar.

Prin ”Luceafarul” destinul omului de geniul in raport cu iubirea si cunoasterea este marcat de neputinta de a cobori intr-o lume inferioara lui desi intentia de sacrificiu exista.

Luceafarul - Mihai Eminescu

Cumpără cartea de pe eMag.ro

Comentariu literar – Enigma Otiliei, de George Calinescu

Comentariu literar – Enigma Otiliei, scris de George Calinescu. Cuprinde date despre autor, titlul romanului, tema tomanului si structura romanului.

George Calinescu (1899-1965), prozator, critic si istoric literar, poet, dramaturg, eseist. Se naste la Bucuresti, unde face studiile liceale. Studiaza la Facultatea de Litere din Bucuresti, iar dupa luarea licentei obtine o bursa de studii la Roma. Sta doi ani in capitala Italiei si pe baza cercetarilor facute aici publica doua lucrari documentare.

In 1936 isi ia doctoratul cu o teza despre manuscrisul eminescian ”Avatarii faraonului TI”. Ca prozator, publica in 1933 romanul ”Cartea nuntii”, o creatie de factura lirica, un exercitiu pentru trecerea la romanul obiectiv, de tipologie, balzacian, care este Enigma Otiliei (1938).

In domeniul criticii si istoriei literare debuteaza cu ”Viata lui Mihai Eminescu” (1932), una dintre cele mai bune monografii despre poet.

Din 1945 devine profesor titular la Catedra de istoria literaturii romane moderne de la Facultatea de Filozofie si Litere a Universitatii din Bucuresti.

In ultimii ani ai vietii isi reia cursurile care se bucura de o audienta imensa. Programul clasicizant din romane – in afara celor doua, interbelice, mai publica ”Bietul Ioanide” (1953) si ”Scrinul negru” (1960) – poate fi regasit atat in poezie, cat si in teatru. Neajungandu-i un singur domeniu al creatiei literare s-a avantat in toate, in unele cu stralucire.

Enigma Otiliei

Titlul romanului – Enigma Otiliei

Initial, titlul dat de autor a fost ”Parintii Otiliei” justificand tema balzaciana a paternitatii deoarece fiecare dintre personaje doreste sa devina intr-o masura mai mare sau mai mica ”parinte” pentru Otilia. La sugestia editorului romanului primeste titlul de ”Enigma Otiliei” sugerand misterul feminin al eroinei pentru Felix Simo.

Tema romanului Enigma Otiliei (George Calinescu)

Viata burgheziei bucurestene de la inceputul secolului XX-lea atrenata de dorinta de a acumula cat mai mult capital financiar.

Structura romanului

Romanul este alcatuit din 20 de capitole numerotate cu cifre romane in care actiunea se desfasoara pe doua planuri. Primul plan urmareste istoria mostenirii lui Mos Costache Giurgiuveanu, iar cel de-al doilea plan formarea tanarului Felix, fiind din acest motiv un buildugsroman.

Incipitul romanului are una dintre trasaturile prozei balzaciene prin fixarea in timp si spatiu a desfasurarii actiunii romanului. Tanarul Felix, absolvent al liceului internat din Iasi vine la Bucuresti in casa lui Mos Costache Giurgiuveanu. El ajunge intr-o seara de la inceputul lunii iunie a anului 1909 cu putin inainte de orele zece. La prima lui incercare de a intra in casa tutorelui sau, acesta primeste un raspuns scurt si evaziv: ”Nu-nu-nu stiu, nu-nu sta nimeni aici”.

Dupa ce constata ca nu a gresit numarul casei se reintoare cand este intampinat de Otilia care-l introduce in camera unde membri familiei si Pascalopol erau la un joc de table. Felix face cunostinta cu cei prezenti, insa Aglaie Tulea nu ezita sa-si exprime rautatea fata de Felix si Otilia, reprosandu-i fratelui sau ca face un azil de orfani. Scena devine un prilej pentru autor de a-si prezenta personajele.

In incapere se aflau Leonida Pascalopol, Aglaia Tulea si Simion, Aurica. In jurul averii lui Mos Costache Giurgiuveanu sunt concentrate energii ale clanului Tulea cu incercarea de a tine situatia sub control. Aglae impune militareste celorlalti cum anume sa actioneze, vazand in Otilia un pericol al pierderii averii.

Ea isi iubeste copiii in functie de realizarea matrimoniala. Olimpia, fiica cea mai mare este impreuna cu Stanica Ratiu, iar atentia ei se indreapta spre Titi, fiul cel mai mic. Aurica iese din sfera preocuparilor ei intrucat nu reuseste sa se casatoreasca desi vede in fiecare barbat un pretendent la mana ei. Ii sugereaza lui Felix sa-l mediteze pe Titi, dar urmarea sa-l apropie de Aurica.

De asemenea, ii recomanda sa-si caute de lucru in detrimentrul continuarii studiilor. Averea lui Mos Costache este insemnata, ea se compune din ce a mostenit de la mama Otiliei, din averea lui Iosif Sima, tatal lui Felix. Spatiile pe care le avea le inchiriaza pentru obtinerea veniturilor. Banii reprezentau pentru Mos Costache singura lui preocupare, de aceea modalitatile de a nu cheltui sunt dintre cele mai diverse. Din teama fara de sora lui nu o infiaza pe Otilia amanand de asemenea sa-i puna la banca o suma de bani pentru a-i asigura viitorul.

La primul atac vascular cerebral, familia Tulea se instaleaza in casa batranului fiind mai putini preocupati de starea sanatatii acestuia in comparatie cu Felix si Otilia. In discutia pe care o are cu Leonida Pascalopol, in prezenta medicului, Mos Costache isi exprima dezaprobarea fata de sora lui si intentia de a-i lasa o suma de bani Otiliei.

Cel de-al doilea atac cerebral este determinat de furtul banilor de catre Stanica Ratiu. Acesta gaseste momentul potrivit mintind-o pe Otilia ca vine Pascalopol tocmai pentru a-i oferi posibilitatea de a ramane cu batranul. Motivul invocat pentru a se retrage de catre Stanica este ca nu se simte bine si are de rezolvat probleme care tin de un proces ce urma sa fie a doua zi.

Aglae Tulea pentru inceput este preocupata de gasirea banilor si mai putin de asa-zia pregatire pentru inmormantare. Cel care castiga in aceasta competitie este Stanica Ratiu, cu banii obtinuti intra in politica despartindu-se de Olimpia si casatorindu-se cu Georgeta.

Cumpără cartea Enigma Otiliei, de George Calinescu

Enigma Otiliei, de George Calinescu

Cumpără cartea de pe eMag.ro

Text argumentativ despre greseala ca forma necesara in acumularea experientelor din viata

Scrieti un text argumentativ despre greseala ca forma necesara in acumularea experientelor din viata.

In procesul fiecarui om de formare a caracaterului sau a implinirii pe plan profesional isi gasesc locul greselile. Chiar daca ar fi mai bine sa invatam din greselile altora, cele savarsite de noi au un impact mult mai apasator.

Cum Ghita din nuvela ”Moara cu noroc” a lui Slavici a gresit cand s-a indepartat de familia lui fiind atras de bani si a avut de tras din greu de pe urma greselei comice, asa si noi suntem de multe ori atrasi de avere si ii neglijam pe cei din jur. Consider ca ar trebui sa echilibram balanta ce poarta pe un brat familia si pe cealalalt brat munca.

In primul rand, trebuie sa invatam din fiecare greseala, dar si din succese. Fiecare pas trebuie analizat si concluzionat. Stiu si-mi place sa cred ca greselile au fost, sunt si vor fi ceva ce te ajuta, chiar daca nu are efecte foarte placute pe moment.

In al doilea rand, putem invata din greselile celor de langa noi. Fiecare poveste de viata este importanta, atat pentru cel care a trait acea poveste, cat si pentru cel care o asculta. Daca putem invata din greselile celor din jurul nostru nu va mai trebui sa trecem si noi prin etape similare.

Auzim des povesti ale altor persoane, dar daca nu suportam noi consecintele nu invatam nimic. Acest lucru nu este tocmai potrivit. Nu trebuie sa repetam o greseala pentru a invata ceva din ea. Putem asculta parerile si sfaturile celor din jur si putem evita greselile facute de acestia. In acest mod nu va trebui sa suportam consecintele. Consecinte care nu sunt tocmai placute.

In concluzie, greseala este necesara pentru acumularea experientelor in viata. De multe ori auzim expresii precum ”uneori castigi, alteori pierzi”. Aceste expresii redau exact ideea ca trebuie sa invatam din fiecare pas gresit.

text argumentativ despre greseala

Comentariu literar: Acuarela, de Ion Minulescu

Ion Minulescu, prozator, poet, dramaturg, face parte din randul scriitorilor simbolisti. Volumele sale de poezie ”Romante pentru mai tarziu”, ”De vorba cu mine insumi” contin elemente ale sombolismului prin redarea unor localitati exotice, dorinta de evadare, iar sentimentalismul suprapune umorul si ironia peste melancolie.

Poezia ”Acuarela” face parte din volumul ”Strofele pentru faptele diverse” aparut in 1930. Sursa de inspiratie a fost reprezentata de refugiul poetului la Husi alaturi de sotia lui in anul 1916.

Tema poeziei Acuarela, de Ion Minulescu

Tema poeziei este monotonia orasului de provincie, tema valorificata de simbolisti.

Titlul poeziei este un simbol trimitand la o singura culoare ce sugereaza o singura stare sufleteasca de monotonie cauzata de ritmicitatea ploii. Din punct de vedere structural poezia este alcatuita din strofe cu numar inegal de versuri ce aminteste de poezia moderna. Laitmotivul poeziei este ploaia care prin repetabilitatea si persistenta ei aminteste de potopul biblic.

Repetitia versului ”In orasu-n care ploua de trei ori pe saptamana” exprima insistenta, continuitatea acestui fenomen. Mediul conturat este spatiul citadin, sugestive fiind cuvinte precum ”orasenii”, ”trotuarele”, ”galantare”. Ideea de monotonie de gestul facut in mod mecanic sunt sugerate prin versurile ”Orasenii pe trotuare/Par papusi automate, date jos din galantare”.

Efectul ploii este subliniat prin personificarea ”De sub vechile umbrele, ce suspina/Si se-ndoaie”. Omul simte senzorial si auditiv caderea in mod ritmit si repetat al ploii. Viata in orasul de provincie este caracterizata prin epitetele ”lenta”, ”monotona”, ”inutila” si ”absenta”. Finalul poeziei reda imaginea cuplului pusa in relatie cu gesturile mecanice, de aici si comparatiei celor doi batrani cu ”doua jucarii stricate”.

Trecerea timpului isi pune amprenta asupra omului si asupra universului. Se inregistreaza in aceste versuri prodia, ironia poetului. Poezia ”Acuarela” apartine simbolismului datorita prezentei simbolurilor ”papusi”, ”burlane”, ”jucarii”, prin muzicalitate, prin sinestezie. Sinestezia este redata prin versul ”Nu rasuna pe trotuare/Decat pasii celor care merg tinandu-se de mana”.

Acuarela, de Ion Minulescu

Cumpără cartea ”Poezii”, de Ion Minulescu

Poezii - Ion Minulescu

Cumpără cartea de pe eMag.ro

Caracterizarea Ruxandrei din nuvela ”Alexandru Lapusneanul”

Caracterizarea personajului secundar Ruxandra din nuvela ”Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi.

Ruxandra, personaj secundar surprins in capitolul al doilea al nuvelei ”Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi prin trasaturile dominante (delicatete, gingasie, sensibilitate) este fiica lui Petru Rares, ramasa inca din copilarie sub tutela fratilor mai mari, Ilias si Stefan. Epitetele trista si tanjitoare, ca floarea expusa arsitii Soarelui exprima suferinta pe care o traieste din cauza lui Alexandru Lapusneanul.

Frumusetea fizica este sugerata de apelativul folosit de Lapusneanul ”frumoasa mea doamna”. Scena intalnirii cu vaduva boierului o determina sa-l atentioneze pe sot ca va da socoteala pentru faptele lui: ”pentru ca cu monastirile nu se rascumpara sangele ci mai ales ispiteste si infrunti pe Dumnezeu socotind ca facand biserici il poti impaca”.

Trasaturile morale reies, in mod indirect, din vorbele si atitudinea eroinii. Fire sensibila si miloasa, ea il roaga pe domnitor sa nu mai verse sange si sa inceteze cu amorurile. Cu profunda credinta in Dumnezeu, sotia incearca sa-l convinga aducand argumente religioase si explicandu-i ca in fata divinitatii sunt importante cinstea si omenia.

In dorinta de a ocupa tronul Moldovei si ca sa-l mixture ca pretendent la mana domnitei Ruxandra, Lapusneanul ii taiase nasul lui Joldea din care cauza acesta se retrasese la manastire. Ca sa atraga simpatia poporului prin memoria ”bunului Petru Rares”, a carui domnie era inca vie, Lapusneanul ”lua el pre fiica lui” de sotie si astfel devine domnitorul Moldovei.

Mama iubitoare si sotie devotata, domnita este ingrozita de amenintarile pe care Voda le profereaza la adresa ei si a fiului lor, avand parte de inca o suferinta sfasietoare, pentru ca este silita sa aleaga intre sot si copil, asa cum o indeamna si Spancioc: ”alege intre barbati si intre fiu”.

Eroina isi trange ”cu furie copilul la san”, cere sfatul mitropolitului Teofan cu privire la decizia pe care urmeaza sa o ia si, cu binecuvantarea acestuia, accepta sa puna otrava in pahar si sa-i dea sotului sa bea.

Principalul procedeu artistic de caracterizare a doamnei Ruxandra din nuvela ”Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi ramane insa antiteza cu Lapusneanul, prin care naratorul scoate in relief blandetea si delicatetea femeii in contradictie cu sadismul si inversunarea vindicativa a domnitorului.

Cumpără cartea Alexandru Lapusneanu, de Costache Negruzzi

Alexandru Lapusneanu - Costache Negruzzi

Cumpără cartea de pe eMag.ro

« Older posts

© 2022 La Vorbitor

Theme by Anders NorenUp ↑