„Moara cu noroc” este o nuvelă realist-psihologică. A fost scrisă de către Ioan Slavici, fiind unul dintre marii clasici. A apărut în anul 1881.

Opera a fost publicată în volumul „Novele din popor”. Aparține genului epic, fiind relatată în proză, cu un număr mediu de personaje, având un fir epic unic.

„Moara cu noroc” este o reprezentare a satului ardelenesc, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Întreaga acțiune se petrece între două sărbători religioase:

  • Sfântul Gheorghe;
  • Săptămâna Patimilor.

Care este tema nuvelei Moara cu noroc?

Întreaga nuvelă relatează dezumanizarea personajului principal, datorită dorinței adânci și acerbe de avuție. Personajul principal este Ghiță, ce trece atât printr-un conflict exterior, cât și un conflict interior.

Conflictul personajelor este unul cu totul complex. Acesta este de două tipuri:

  • Social – este reprezentat prin dorința protagonistului, Ghiță, să-și depășească situația financiară, prin intermediul sistemului capitalist;
  • Psihologic – predominant în operă; este redat prin trăirile și dorințele lui Ghiță, cele de a se îmbogăți peste noapte, fără nici un fel de efort, rămânând în același timp un om cinstit și fericit alături de familia sa.

Personajul principal este un personaj realist, complex. Întreaga acțiune se desfășoară în jurul său. Este cel ce intră în relații cu fiecare personaj în parte.

Frământările sale interioare sunt redate de către narator, dar și de către alte personaje: „Tu, Lică, ești om, iar Ghiță e doar o muiere îmbrăcată în haine bărbătești”. Desigur, conflictul psihologic este surprins și indirect prin acțiunile sale, dar și printr-un monolog: „Voi nu mai aveți un tată, om cinstit”.

Protagonistul are o soție, pe Ana. Împreună au doi copii. Aceștia locuiesc cu bunica copiilor, mama Anei. La început, traiul lor este modest, Ghiță fiind cizmar. Acesta este tipul labilului, lăsându-se prostit de către Lică Sămădăul. Toată încrederea va aduce în final moartea Anei.

Care este viziunea autorului?

Este de menționat faptul că mama Anei este personajul ce prezintă concepția autorului moralist. Ea reprezintă înțelepciunea bătrânească: „…nu bogăția, ci cinstea colibei tale te face fericit”.

Finalul tragic se sfârșește tot cu ajutorul spuselor ei: „Știam eu că așa o să se întâmple, așa le-o fost dată”. Bătrâna prezintă compoziția circulară a operei.

În întreg textul apar motive și simboluri ce prevestesc moartea:

  • Răscrucea de drumuri;
  • Pământul arid, muntos;
  • Crucile de lemn putrede.

Unele dintre motive sunt:

  • Cel al morii – locul unde destinele se macină;
  • Cel al norocului – Ghiță îl transformă în ghinion;
  • Cel al focului – purificarea locului;
  • Cel al hanului – locul unde orice este posibil;

Însuși titlul este reprezentativ temei și viziunii operei. „Moara cu noroc” este o antifrază. Moara reprezintă locul unde destinele personajelor se macină, iar norocul urmează să fie transformat de către protagonist în ghinion. Totul se întâmplă la apariția lui Lică Sămădăul, cunoscut și ca tâlhar.

Printre tehnicile narative surprindem:

  • Tehnica realistă;
  • Tehnica investigației polițiste;
  • Tehnica investigației psihologice;
  • Tehnica investigației paralelismului.

Acestea fiind spuse, opera reprezintă dezumanizarea personajului principal, fiind de fapt un roman psihologic, din care cititorul poate desprinde învățături valoroase de viață.