Comentariu literar – Enigma Otiliei, scris de George Calinescu. Cuprinde date despre autor, titlul romanului, tema tomanului si structura romanului.
George Calinescu (1899-1965), prozator, critic si istoric literar, poet, dramaturg, eseist. Se naste la Bucuresti, unde face studiile liceale. Studiaza la Facultatea de Litere din Bucuresti, iar dupa luarea licentei obtine o bursa de studii la Roma. Sta doi ani in capitala Italiei si pe baza cercetarilor facute aici publica doua lucrari documentare.
In 1936 isi ia doctoratul cu o teza despre manuscrisul eminescian ”Avatarii faraonului TI”. Ca prozator, publica in 1933 romanul ”Cartea nuntii”, o creatie de factura lirica, un exercitiu pentru trecerea la romanul obiectiv, de tipologie, balzacian, care este Enigma Otiliei (1938).
In domeniul criticii si istoriei literare debuteaza cu ”Viata lui Mihai Eminescu” (1932), una dintre cele mai bune monografii despre poet.
Din 1945 devine profesor titular la Catedra de istoria literaturii romane moderne de la Facultatea de Filozofie si Litere a Universitatii din Bucuresti.
In ultimii ani ai vietii isi reia cursurile care se bucura de o audienta imensa. Programul clasicizant din romane – in afara celor doua, interbelice, mai publica ”Bietul Ioanide” (1953) si ”Scrinul negru” (1960) – poate fi regasit atat in poezie, cat si in teatru. Neajungandu-i un singur domeniu al creatiei literare s-a avantat in toate, in unele cu stralucire.
Titlul romanului – Enigma Otiliei
Initial, titlul dat de autor a fost ”Parintii Otiliei” justificand tema balzaciana a paternitatii deoarece fiecare dintre personaje doreste sa devina intr-o masura mai mare sau mai mica ”parinte” pentru Otilia. La sugestia editorului romanului primeste titlul de ”Enigma Otiliei” sugerand misterul feminin al eroinei pentru Felix Simo.
Tema romanului Enigma Otiliei (George Calinescu)
Viata burgheziei bucurestene de la inceputul secolului XX-lea atrenata de dorinta de a acumula cat mai mult capital financiar.
Structura romanului
Romanul este alcatuit din 20 de capitole numerotate cu cifre romane in care actiunea se desfasoara pe doua planuri. Primul plan urmareste istoria mostenirii lui Mos Costache Giurgiuveanu, iar cel de-al doilea plan formarea tanarului Felix, fiind din acest motiv un buildugsroman.
Incipitul romanului are una dintre trasaturile prozei balzaciene prin fixarea in timp si spatiu a desfasurarii actiunii romanului. Tanarul Felix, absolvent al liceului internat din Iasi vine la Bucuresti in casa lui Mos Costache Giurgiuveanu. El ajunge intr-o seara de la inceputul lunii iunie a anului 1909 cu putin inainte de orele zece. La prima lui incercare de a intra in casa tutorelui sau, acesta primeste un raspuns scurt si evaziv: ”Nu-nu-nu stiu, nu-nu sta nimeni aici”.
Dupa ce constata ca nu a gresit numarul casei se reintoare cand este intampinat de Otilia care-l introduce in camera unde membri familiei si Pascalopol erau la un joc de table. Felix face cunostinta cu cei prezenti, insa Aglaie Tulea nu ezita sa-si exprime rautatea fata de Felix si Otilia, reprosandu-i fratelui sau ca face un azil de orfani. Scena devine un prilej pentru autor de a-si prezenta personajele.
In incapere se aflau Leonida Pascalopol, Aglaia Tulea si Simion, Aurica. In jurul averii lui Mos Costache Giurgiuveanu sunt concentrate energii ale clanului Tulea cu incercarea de a tine situatia sub control. Aglae impune militareste celorlalti cum anume sa actioneze, vazand in Otilia un pericol al pierderii averii.
Ea isi iubeste copiii in functie de realizarea matrimoniala. Olimpia, fiica cea mai mare este impreuna cu Stanica Ratiu, iar atentia ei se indreapta spre Titi, fiul cel mai mic. Aurica iese din sfera preocuparilor ei intrucat nu reuseste sa se casatoreasca desi vede in fiecare barbat un pretendent la mana ei. Ii sugereaza lui Felix sa-l mediteze pe Titi, dar urmarea sa-l apropie de Aurica.
De asemenea, ii recomanda sa-si caute de lucru in detrimentrul continuarii studiilor. Averea lui Mos Costache este insemnata, ea se compune din ce a mostenit de la mama Otiliei, din averea lui Iosif Sima, tatal lui Felix. Spatiile pe care le avea le inchiriaza pentru obtinerea veniturilor. Banii reprezentau pentru Mos Costache singura lui preocupare, de aceea modalitatile de a nu cheltui sunt dintre cele mai diverse. Din teama fara de sora lui nu o infiaza pe Otilia amanand de asemenea sa-i puna la banca o suma de bani pentru a-i asigura viitorul.
La primul atac vascular cerebral, familia Tulea se instaleaza in casa batranului fiind mai putini preocupati de starea sanatatii acestuia in comparatie cu Felix si Otilia. In discutia pe care o are cu Leonida Pascalopol, in prezenta medicului, Mos Costache isi exprima dezaprobarea fata de sora lui si intentia de a-i lasa o suma de bani Otiliei.
Cel de-al doilea atac cerebral este determinat de furtul banilor de catre Stanica Ratiu. Acesta gaseste momentul potrivit mintind-o pe Otilia ca vine Pascalopol tocmai pentru a-i oferi posibilitatea de a ramane cu batranul. Motivul invocat pentru a se retrage de catre Stanica este ca nu se simte bine si are de rezolvat probleme care tin de un proces ce urma sa fie a doua zi.
Aglae Tulea pentru inceput este preocupata de gasirea banilor si mai putin de asa-zia pregatire pentru inmormantare. Cel care castiga in aceasta competitie este Stanica Ratiu, cu banii obtinuti intra in politica despartindu-se de Olimpia si casatorindu-se cu Georgeta.
Cumpără cartea Enigma Otiliei, de George Calinescu
[maxbutton id=”1″ url=”https://l.profitshare.ro/l/9944322″ text=”Cumpără cartea de pe eMag.ro” ]