NUVELA REALISTA ANTEBELICA CU ELEMENTE DE ANALIZA PSIHOLOGICA -MOARA CU NOROC – Ioan Slavici

NUVELA REALISTA ANTEBELICA CU ELEMENTE DE ANALIZA PSIHOLOGICA
MOARA CU NOROC
Ioan Slavici

A fost inclusa pentru prima data in volumul “Novele din popor” alaturi de alte nuvele printre care PopaTanda, Buduleai taichi si Padureanca.
Titlul nuvelei este validat sub forma unui motiv anticipativ, el ofera o dubla interpretare, pe de-o parte se leaga de numele unui han construit pe locul unei mori, conotand cu un spatiu aflat sub influenta unor puteri nefaste, “norocul” nefiind nici pe departe de partea binelui. Pe de alta parte, sintagma folosita drept titlu contine o antifraza deoarece este folosita in sens contrar al adevaratului inteles (Hanul Moara cu noroc nu va aduce noroc nimanui, mai mult in raport cu cititorul titlul genereaza o asteptare frustrata).
Tema nuvelei surprinde procesul de dezumanizare ca rezultat al dorintei de imbogatire dar totodata identifica si urmarile pe care setea de inavutire le are asupra omului determinandu-i acestuia destinul.
Capitolul incipit preia functiile unui prolog prefigurand tema si conflictul dominant. Urmeaza 15 capitole, o compozitie clasica, unitara cu actiune gradata.



Deznodamantul este dramatic iar succesiunea momentelor subiectului dezvaluie psihologii complexe si contureaza trasaturile caracteristice unei anume realitati: o lume cladita pe puterea banului, lipsita de onestitate, o lume in care admiratia si justitia sunt corupte determinand un mediu social nociv. Banul este vazut ca simbol al existentei materiale care pare sa aiba intotdeauna un ascendent in fata celei spirituale.
Ultimul capitol are valoare de epilog subliniind inca odata ideea principala a operei.
Tipologia nuvelei:
a) Nuvela clasica
– prin valoare – George Calinescu: “Nuvela solida cu subiect de roman”.
– prin simetrie – In sensul ca discursul narativ este integrat de cuvintele rostite de batrana la inceputul si la sfarsitul operei: “Omul sa fie multumit cu saracia sa”, “Asa le-a fost data”.
– prin structura
– prin valorile morale continute – Sinceritate, cinste, cumpatare: opera in sine devine o pledoarie pentru echilibrul moral, intelepciune si respectarea legilor. Eminescu afirma despre Slavici “Un autor pe deplin sanatos in conceptie.”
b) Romantica
– Finalul este justitiar in sensul ca raul este pedepsit. Toate personajele care se fac vinovate de o minima abatere de la principiile morale sunt pana la urma sanctionate. Pompiliu Marcea era de parere ca sanctionarea drastica a personajelor este pe masura fapetlor si a vinei fiecaruia.
– Femeia in negru suspectata ca ar fi avut slabiciune pentru aur si pietre scumpe este ucisa.
– Saila boarul si Buza-rupta partasii lui Lica sunt osanditi pe viata.
– Ana se face vinovata de necredinta in raport cu sotul ei si va fi omorata de catre acesta.
-Lica se sinuicide intr-un mod truculent (se arunca cu capulintr-un copac).
– Ghita este ucis de Raut pentru slabiciunea de a nu se fi putut elibera de patima pentru bani.
– hanul devenit metaforic suprapersonaj va arde complet focul avand functia de a purifica toate actiunile intreprinse de actanti.
-Aparita antitezei si a dualitatii pe care este construit personajul principal. Ghita este muncitor, onest ca si Pintea dar si dornic de a-si depasi conditia precum Lica. Are instinctul crimei (tine de personajul de exceptie)
c) Realista:
– Prin stilul sobru, concis, asemanator stilului lui Liviu Rebreanu cuvintele fiind simple si bazandu-se pe proprietate (folosirea cuvintelor care exprima exact ideea). Astfel se amplifica sentimentul autenticitatii.
– prin verosimilitatea aspectelor prezentate ce sunt bine localizate in timp si spatiu si care reflecta pe deplin o stare de fapt a epocii.
– prin descrierea cadrului natural dar si prin descrierea de tip balzacian (detaliata cu o apetenta deosebita pentru fiecare amanunt)
d) Psihologica
– Analiza psihologica are o mare forta de obiectivare, procesul de dezumanizare a personajului fiind gradat de narator prin mai multe modalitati
– redarea gandurilor personajului in stil indirect liber: “Ei, ce sa-mi fac?” isi zise Ghita in cele din urma
– redarea gandurilor personajului in stil indirect: “Vedea banii gramada inaintea sa si i se impaienjeneau parca ochii”.
– personajele sunt individualizate prin modul lor verbal, procedeu care fusese utilizat in special de Ion Creanga in Amintiri din copilarie
In nuvela este prezent un Dublu Conflict
I. Manifest -exterior rezultat din ciocnirea de interese dintre personaje diferite si interioare
– Interior determinat de tendintele contradictorii intruchipate de acelasi personaj (Ghita)
II. Latent (care nu se manifesta la vederesau explicit)
(mentalitatea batranei versus mentalitatea lui Ghita).