Povestea lui Harap-Alb – Caracterizarea – Partea I

Ion Creangă este considerat ca fiind fondatorul basmului cult pentru literatura română. Ion Creangă a scris numeroase opere ce au rămas până și în zilele noastre, precum este „Povestea lui Harap-Alb”. Scriitorul este unul dintre marii clasici.

Personajele descrise sunt puternic umanizate și individualizate. Întreg spațiul, unde se desfășoară acțiunea, este într-o realitate socială, în care personajele și faptele provin din legile firii umane.

„Povestea lui Harap-Alb” este cel mai reprezentativ basm creat de Ion Creangă. A fost publicat pentru prima dată în revista „Convorbiri literare”, în anul 1877. A fost tradus în germană, engleză, franceză, italiană, ajungând repede printre interesele europenilor.

Tema basmului este tipică, fiind lupta dintre bine și rău, unde binele învinge mereu. Așadar, personajul principal va lupta pentru impunerea unor valori morale:

• Corectitudine;
• Onoare;
• Iubire;
• Liber consimțământ.

Titlul și personajele basmului cult ”Povestea lui Harap-Alb”

Titlul este unul ieșit din comun. Acesta evidențiază personalitatea dublă a protagonistului. Personajul principal este reprezentat de o identitate reală, mai exact de tânăr prinț, însă și de una aparentă, cea de slugă a Spânului.

Prin intermediul contrastului cromatic „negru-alb”, se armonizează defectele și calitățile umane. O altă explicație adusă asupra numelui provine din simbolica „nașterii” eroului. Așadar, cea care îl ajută mereu pe crăișor este Sfânta Duminică.

Personajele basmului cult „Povestea lui Harap-Alb” sunt și oameni, dar și ființe supranaturale cu comportament uman. Toate sunt purtătoare a unor valori simbolice, mai exact a binelui și a răului în diverse ipostaze. În final, binele învinge.

Cine este Harap-Alb?

Harap-Alb se asemuiește oricărui Făt – Frumos prezent în basmele populare. Harap-Alb este personajul principal al operei „Povestea lui Harap-Alb”, deoarece este prezent în toate momentele subiectului.

Protagonistul este un personaj pozitiv, însă nu fabulos, neavând nici o putere supranaturală. George Călinescu îl aseamănă pe Harap-Alb cu un băiat venit de la țară, datorită mentalității pe care o are.

Craiul este un personaj așa-zis „rotund”. Pe lângă faptul că este fiul craiului și fratele cel mai înzestrat dintre toți, Harap-Alb este un personaj foarte complex. Spre deosebire de alte basme, el are atât calități, cât și defecte.

Calitățile îi sunt prezentate cititorului prin intermediul unor fraze ezoterice:

• Înțelept;
• Inteligent;
• Bun;
• Sociabil;
• Vesel.

Harap-Alb învață din propriile sale greșeli. Cu fiecare greșeală pe care o face, este cu un pas mai aproape de sfârșitul inițierii sale ca moștenitor de tron. Față de alte personaje specifice basmului, ce sunt perfecte, Harap-Alb este o ființă ce evoluează și se transformă.

Eroul specific unui basm este cel ce colindă lumea în căutare faptelor vitejești. Cu toate acestea, Harap-alb, protagonistul operei „Povestea lui Harap-Alb”, are o cu totul altă misiune.  Acesta pleacă pe drumul inițierii pentru a-și săvârși partea sa spirituală.

Făcând încă o comparație, un erou de basm obișnuit este un personaj perfect, ce ascultă de sfaturi și este atotștiutor. Însă, eroul nostru, Harap-Alb, este caracterizat de instabilitate psihică. Cu alte cuvinte, acesta nu respectă poruncile tatălui și nici nu are experiență, ghidându-se după aparențele celorlalte personaje.