Roman mitic, al experientei: “Baltagul”, de Mihail Sadoveanu

          Romanul lui Sadoveanu poate fi interpretat sub forma unui roman social, mitic, politist, initatic dar si ca un roman de dragoste intr-o mai mica masura.

          Este meritul lui George Calinescu cu acela de a orienta receptarea romanului catre o interpretare moderna ce se bazeaza pe pluralitatea perspectivei critice. De fapt, George Calinescu il socoteste ca fiind o adevarata “nuvela politieneasca”.

Romanul se caracterizeaza a fi

          a) MITIC-> in spre o asemenea interpretare invita naratorul asezat in fruntea romanului cat si evidenta asemanarii cu balada “Miorita”, practic pornind de la balada, autorul a preluat miezul diegetic pe care si-a construit propriul subiect. Oierul Nechifor Lipan este ucis de tovarasii sai, motivul fiind identic cu cel al baladei si urmeaza sa fie cautat de catre sotie. Cu toate acestea dincolo de povestea obisnuita exista un substrat mitologic mult mai adanc cu implicatii care vizeaza domenii conexe: mitul nasterii si renasterii mortii, mitul lui Iisus si Osiris, totemul, legatura cu natura, credinta si superstitia.

          1.Mitul mortii si al renasterii naturii este preluat din Miorita care la randul ei preluase elemente dintr-un mit stravechi al cabirilor (Theodor Sperantia,”Miorita si calusarii” ) Lipan moare toamna pe la Samedru (Sf. Dumitru) urmand sa fie gasit primavara cand Gheorghita va fi gata sa ii ia locul reincepand de fapt un ciclu. Numele fiului este identic cu numele tainic al tatalui sau, sugerand continuitatea chiar daca el reprezinta o alta generatie de oieri. Ciclul mortii si al renasterii naturii are un corespondent tainic intr-o anumita ritmicitate a vietii omului.

          2. Povesteste despre zeul Osiris care guverna Egiptul, invidiat, fratele sau il ucide (la fel ca in mitul biblic al lui Cain si Abel) si isi risipeste trupul. Iisus aduna ramasitele capului si il reinvie, sotia credincioasa este ajutata de fiul ei Horus iar criminalul este pedepsit de catre un alt fiu (cel cu infatisare de caine *Anubis*). Schema narativa se potriveste cu cea din roman. Totusi, semnificatia de adancime: unii oameni mai instariti reusesc sa realizeze lucruri extraodrinare, altii insa nu si incearca sa se ridice deasupra celorlalti prin frauda. Insealatoria nu pacaleste insa pe cei inteligenti. Astfel, in timp ce Nechifor Lipan urma sa fie stimat toata viata chiar si de carte necunoscuti, Bogza si Cutui nu reusesc sa castige pretuirea celorlalti nici dupa ce se imbogatesc.

          3. Totemul este prezent in roman sub forma baltagului ca o secure cu doua taisuri avand in acelasi timp si rol de arma dar si rol de unealta, el ilustreaza foarte bine principiul “coincidentia oppositorum” (atragerea contrariilor ) cele doua taisuri pot fi de o potriva viata si moartea, masculin si feminin, cer si pamant (romanul are o dimensiune cosmologica). Oierul nu se desparte niciodata de baltagul sau, acesta fiind un fel de sceptru. Cand Gheorghita pleca la drum, deoarece mama stia in inima ei ca in curand va lua locul tatalui, ii ofera propriul sau baltag dar nu inainte ca acesta sa fi fost sfintit de catre preot. Prin totemism intelegem un sitem de religie rudimentara cu rigori sociale aparand asupra vietii si activitatii oamenilor. 



          4. Muntenii, asa cum sunt prezentati inca din inceput sunt oameni ciudati care citesc semnele vremii dupa metode numai de ei stiute iar viata li se desfasoara in ritmul naturii lor. Pentru a urca sau a cobora oile la munte ei se orienteaza fara gresi dar si fara o explicatie logica, asemenea pasarilor calatoare. Mitrea stie ca se va schimba vremea din felul in care arata cerul in timp ce Vitoria citeste in miscarea semnelor rele. Intre incipit si final, in romanul acesta se desfasoara un incipit poastoral de la Samedru  26 octombrie la Sangiarz 23 aprilie.

          5. Credinta si superstitiile isi iau fiecare locul in viata . Chiar daca credinta oficiala este crestinismul, superstitiile vin dintr-un timp mitic aducand cu sine legile unei lumi bazate pe mit. Cele doua directii vor interfera deoarece baba Maranda si preotul convietuiesc in pat tolerandu-se reciproc. Pe de alta parte, in pvestea pe care Nechifor o spunea uneori, muntenii se prezinta in fata lui Dumnezeu impreuna ca un popor alaturi de nemti.

          b) SOCIAL-> A fost numit mai ales de catre Nicolae Manolescu in “Arca lui Noe” mai precis in capitolul “O femeie in tara barbatilor”. Baltagul zugraveste o societate rurala cu obiceiuri si mentalitati specifice alcatuind cu alte cuvinte o monografie a lumii pastorale. Aflam aproape totul despre felul in care traiesc muntenii in zilele de sarbatoare sau de lucru. Se desfasoara inaintea cititorului o societate rurala de inceput de secol XX  care pastreaza cu destula fidelitate un mod de viata ancestral ce este de altfel pazit cu strasnicie. Vitoria i se adreseaza Minodorei “N-ai mai invatat randuiala? Nu mai stii ce-i curat, ce-i sfant si ce-i bun de cand iti umbla gargauni prin cap si te cheama domnisoara.” Mama refuza categoric valsul, cocul, bluza, dar mai ales nu accepta ideea ca fata ei s-ar putea marita cu cineva din afara clanului. Treptat, cititorului i se deschide o fereastra spre gospodaria Vitoriei Lipan, unde vede inclusiv felul in care sunt asezate blidele in bucataria de vara, vede satul cu viata sa tihnita. Cei mai importanti sunt oamenii, pe acestia naratorul ii prezinta cu vadita simpatie ca fiind deosebiti dar mai ales semanator naturii montane. Vitoria este o femeie cu personalitate puternica asemenea multor neveste de oier nevoite sa stea singura toata vara. Asadar, este capabila sa calculeze totul cu luciditate si se lasa invaluita de o aura de mister care da farmec vietii sale.



          c) POLITIST->  Poate fi considerat din perspectiva cercetarilor intreprinse de Vitoria deoarece ca un detectiv priceput urmeaza drumul sotului, face legaturi logice in timp ce romanul insusi formeaza cu fidelitate etapele unui roman politist.

          -Crima (Asasinarea  lui Nechifor Lipan)

          -Ancheta (Investigatiile Vitoriei)

          -Detectivul (Vitoria)

          -Criminalul (Bogza)

          -Complicele (Cutui)

          -Motivul (Banii, oile)

          d) INITIATIC-> Este din punctul de vedere al lui Gheorghita, personaj secundar. Baiatul de 18 ani porneste pentru prima data intr-o calatorie mai lunga si cu siguranta mai decisiva pentru viata sa. Interesant este ca Vitoria ii vorbeste baiatului folosind persoana I plural, semn ca il include intr-o lume pe care urmeaza sa o experimenteze.

          e) DE DRAGOSTE-> Sentimentul iubirii nu se afla in prim plan dar acesta se regaseste in doua ipostaze: Iubirea juvenila dar si cea matrimioniala. Minodora, pentru dragostea pe care o poarta baiatului Dascalitei este in stare sa treaca peste interdictiile puse de Vitoria. Pe de alta parte dragostea Vitoriei pentru sotul ei e trecuta prin felul convietuirii si a rezistat in ciuda unor certuri si vorbe iuti, femeia isi iubeste sosul si stie ca este iubita avand chiar puterea sa treaca peste o eventuala legatura pasagera a lui Nechifor Lipan cu o alta femeie.

Un comentariu la „Roman mitic, al experientei: “Baltagul”, de Mihail Sadoveanu”

  1. Pingback: Curente literare – Tradiționalismul - La Vorbitor

Lasă un răspuns