blog general

Tag: alexandru lapusneanu

Caracterizarea lui Alexandru Lapusneanu

Alexandru Lapusneanu este personajul principal al nuvelei atestat istoric surprins in cea de-a doua domnie la tronul Moldovei. Nuvela se deschide cu dialogul dintre Alexandru Lapusneanu si cei patru boieri: Motoc, Veverita, Spancioc si Stroici. Prin cuvintele lui este caracterizat indirect exprimandu-si atitudinea ferma, hotarata de a cuceri tronul Moldovei: ”Daca voi ma vrei, eu va vreu”, ”sa ma intorc mai degraba-si va intoarce Dunarea cursul indarat”.

Este un bun cunoscator al psihologiei umane intuind planul vicelean al lui Motoc atunci cand il roaga sa renunte la ostile pagane, iar daca va avea nevoie de ajutor vor interveni ei cu femeile si copiii. Daca boierii isi exprima nemultumirea fata de revenirea la tron, multimea il primeste cu bucurie si nadejde amintindu-i de prima lui domnie cand n-a avut timpul sa-si dezvaluie ”uratul caracter”.

Este razbunator fata de boierii care l-au tradat in prima domnie luand ca masura incendierea cetatilor, mai putin cea a Hotinului ca ei sa nu mai aiba posibilitatea de a completa impotriva domnitorului.

Rugamintea doamnei Ruxandra de a inceta cu omorurile il face sa reactioneze impulsiv promitandu-i un leac de frica. Lapusneanu stapaneste arta disimularii prin gesturile pe care le face (inchinarea la icoane, la racla Sf. Ioan cel Nou), dar si prin discursul tinutul in fata boierilor prin care-si cere iertare. Cruzimea este subliniata in scena construirii piramidei din capetele boierilor in functie de ranguri.

Crutat pentru o perioada scurta de timp, in conflictul principal, Alexandru Lapusneanu nu se lasa induplecat de rugamintile lui Motoc spunandu-i ca intreaga Moldova stie ceea ce a facut. Este abil politic reusind sa se razbune pe Motoc fara a incalca promisiunea. Retragerea in cetatea Hotinului este facuta cu scopul de a-i urmari indeaproape pe cei doi boieri fugari Spancioc si Stroici. In criza bolii, actioneaza violent amenintandu-si sotia si copilul: ”iar pre cateaua asta voi sa o tai in patru bucati impreuna cu tancul ei ca sa nu mai asculte sfaturile boierilor si a dusmanilor mei”.

Finalul nuvelei il surprinde pe Alexandru Lapusneanu in ipostaza victimei nevoit sa-si accepte destinul. Personajul este un erou exceptional in imprejurari exceptionale construit din lumini si umbre in antiteza cu doamna Ruxandra.

NUVELA ISTORICA: “ALEXANDRU LAPUSNEANU” -Costache Negruzzi

Termenul de nuvela provine din termenul italian “novella”, acolo unde acoperea ideea de noutate intrucat critica vremii nu a stiut cum sa catalogheze “decameronul lui Boccacio”.

Este opera epica in proza cu actiune mai ampla decatcea a basmului ori a povestirii cu un conflict consistent si personaje caracterizate complex. De obicei actiunea se concentreaza in jurul unui personaj principal.







Trasaturi:

-infulenta asupra stratului epic

– diminuarea subiectivitatii ce era specifica povestirii

– intriga si conflict puternic

– compozitie riguroasa, coerenta

Nuvela Alexandru Lapusneanu apare in primul numar din 30 ianuarie 1840  al revistei iesene “Dacia literara” condusa de Mihail Kogalniceanu.

Tema nuvelei este de provenienta istorica deoarece evoca o perioada importanta din Istoria Moldovei, mai precis reactualizeaza ultimii 5 ani de domnie ai lui A. Lapusneanu intre anii 1564 si 1569. In cadrul acestei nuvele naratorul se inspira din cronicile moldovei respectand doar in mare parte adevarul istoric si comitand in mod voluntar unele inadvertente printre care cele mai importante sunt legate de:

  1. Motoc murise decapitat imediat dupa inscaunarea lui A. Lapusneanu. Cu toate acestea naratorul ii confera o resurectie (inviere) fizica pentru a-l ucide mai ales moral si a-i atribui un exitus pe masura lipsei sale de caracter. Pentru scena linsarii se inspira din “Letopisetul Tarii Moldovei” al lui Miron Costin de unde va prelua psihologia multimii (multimea este aparitia personajului colectiv in literatura romana).
  2. Stroici si Spancioc nu traiau nici ei, naratorul ii plaseaza totusi in Moldova avand dorinta clara de a construi niste antiteze.

Costache  Negruzzi reia in legatura cu figura domnitorului si pasaje din Letopisetul lui Grigore Ureche de unde preia chiar si anumite replici (primul moto).

Constructia nuvelei: Nuvela este dispusa de-a lungul a 4 capitole, fiecare avand cate un moto sugestiv care concentreaza conflictul dominant.

  1. “Daca voi nu ma vreit, eu va vreu”- marcheaza preluarea puterii de catre domnitor dar si actele punitive indreptate impotriva boierilor tradatori
  2. “Ai sa dai sama, doamna”- este replica unei jupanese cu 5 copii care o ameninta pe Domnita Ruxanda
  3. “Capul lui Motoc vrem!” Dupa uciderea celor 47 de boieri multimea cere capul lui Motoc, prilej pentru domnitor de a scapa de un boier tradator fara a-si maji sabia cu sangele sau asa cum de altfel ii promisese.
  4. “De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu”- aflat in iminenta mortii, dupa 4 ani de la “leacul de frica” oferit, se limiteaza la a-i estropia pe boieri, apoi, bolnav fiind se calugareste in speranta ca se va face bine. Intr-un moment de luciditate ii ameninta cu moartea pe toti cei pe care ii considera vinovati de indeptartarea sa de la tron (devenise calugarul Paisie),

Secventele narative sunt inlantuite (procedeu de constructie narativa).Viziunea este auctoritala iar autorul este omniscient.

Nuvela prezinta elemente din mai multe curente literare printre care:

  1. Clasica deoarece – simetria nuvelei produce si un echilibru al tablourilor, acestea fiind in numar de 4. Semnificatiile simbolice ale numarului 4 sunt legate de laturile patratului sau de simbolul crucii sugerand astfel solidul, terestrul, totalitatea, forta sau matricea originara (dupa “dictionarul de simboluri” al lui Jian Chevalier).

Valoarea sa, George Calinescu afirma ca este comparabila cu tragediile lui Shakespare

Prin concizie apar 20 de pagini

Prin prezenta elementelor de paratextualitate (motourile)

Personajele apartin de regula aristocratiei

Valori morale continute

Un limbaj elecvat in care nu gasim termeni argotici

  1. Romantica:

–  Personajul exceptional situat in circumstante exceptionale si ilustrand un destin de exceptie (faceti referiri la text)

– printr-o serie de opozitii sau antiteze: dorinta voievodului de a centraliza puterea in mainile sale si dorinta boierilor de a o faramita pentru a aduce tara spre anarhie, situatie in care ei ar putea sa conduca mai usor, cruzimea lui Alexandru Lapusneanu blandetea domnitei Ruxanda. Oportunismul lui Motoc si consecventa boierilor Stroici si Spancioc, lipsa de caracter a lui Motoc, dar si personalitatea accentuata a lui Lapusneanu, o antiteza la nivelul personajului central deoarece acesta este cladit pe o serie intreaga de contraste.

– spectacularul nuvelei asigurat de: ziceri memorabile, gesturi teatrale, elemente surpriza (aparitia piramidei), descrierea cetatii Hotinului

III.   Realista

– verosimilitatea ideilor prezentate

– stilul sobru si impersonal, obiectivitatea fiind unul dintre imperativele enuntate de dacia literara in programul “Introductia”

Alexandru Lapusneanu se afla in centrul nuvelei, este un erou romantic, un personaj exceptional care se afla in situatii deosebite construit prin antiteza cu celalte personaje. Complexicitatea si individualizarea acestuia se sustin printr-o serie de trasaturi pregnante.

Este domnitorul autoritar, ferm, cu o dorinta puternica si o ambitie pe masura. Unica ratiune a revenirii la domnie este razbunarea tradarii suferite, de aici cruzimea actelor sale si modul tiranic de a conduce tara. Cunoscand natura umana, Lapusneanu il foloseste pe Motoc si stie cum sa influenteze multimea pentru a scapa in acest fel de un dusman important, ipocrizia, arta disimularii sunt vizibile in special in discursul din Biserica prin care promite impacarea cu toti boierii.

Din postura unui adevarat actor, Lapusneanu isi regizeaza propria scena, urmareste efectele, miscarile intr-o atmosfera miraculoasa si chiar premoritorie: “Spun ca in minutul acela el era foarte galben la fata si ca racla sfantului ar fi tresarit”.

Scena uciderii boierilor completeaza portretul domnitorului punand in evidenta cinismul, sangele rece, tonul sarcastic si dispretul fata de Motoc dezvaluind astfel o structura diabolica.

Modalitati de caracterizare indirecte prin fapte, vorbe, atitudini, dialogul este viu, dinamic, cu schimburi taioase de replici.

Suita actelor domnitorului: campania de ucidere a boierilor tradatori, iertarea pe care o cere cu prefacuta pocainta, leacul promis sotiei sale, aruncarea lui Motoc in mijlocul multimii dezlantuite, contureaza indirect imaginea unui tiran al epocii ce tine de evul mediu Romanesc.

Modalitati directe: “sangele in dansul incepu a fierbe”

Pentru prima data in literatura noastra, Negruzzi are meritul de a aduce in scena personajul colectiv.

© 2021 La Vorbitor

Theme by Anders NorenUp ↑