La Vorbitor

blog de la vorbitor

Tag: comentarii romana bac

Comentariu – RIGA CRIPTO SI LAPONA ENIGEL – ION BARBU

RIGA CRIPTO SI LAPONA ENIGEL
ION BARBU

Idei principale:
-Poezia este o balada, dupa parerea lui Marin Mincu, balada ca specie lirica faciliteaza saltul romantismului in ermetism conducand catre un romantism gnomic. Avand o epica restransa, balada foloseste simbolurile apeland la cunoasterea originala, ele fiind arheotipurile lui Platon care nu pot fi relevate decat initiatilor. Astfel, creatia insasi este insotita de avertismente dar si de posibile chei de descifrare.
-Balada are menirea de a comunica incifrat o experienta, ea foloseste toata recuzita: menestrelul, natura insasi (armonie si cadru al cantarii), aventura pe care o presupune repetarea cantecului astfel se explica rama poemului, o introducere cu multiple functii asezata inaintea povestii baladesti propriu-zise
-Cea mai cunoscuta interpretare porneste de la formula prin care Barbu insusi si-a definit balada ca “Luceafar intors sau rasturnat”. Nicolae Manolescu arata punctele comune ale celor doua creatii:
– Motivul aspiratiei teluricului completat de “Botezul apolinic al soarelui”
-Dialogul dintre cei doi actanti dar si puterea de patrundere a chemarilor sau a incantatiilor
-Temerea celui chemat
-Imposibilitatea nuntii
-Corespondenta dintre “muzica sferelor” la Eminescu si descantecul popular la Barbu.



O a doua posibila interpretare propune o viziune asupra cunoasterii umane, altfel spus o replica moderna a proiectiilor renascentiste. Nunta reprezinta comunicarea omului cu misterul existentei iar Barbu o descrie ca pe o calatorie interioara, e un fel de peregrinare spirituala a sufletului.
-Atributele personajelor lirice-
-Riga Cripto-
– locul in care traieste = padurea care sugereaza lumea
-Elementele primordiale, apa si pamantul parca se afla in faza haotica de dinaintea creatiei
-Prima treapta a lumii este cea vegetala reprezentata de bureti, ghiocei, toporasi, lume vegetala ce il are drept suveran pe Riga Cripto
-Vrajitoarea Minatarca este pazitoarea lacului sacru si a unei taine supreme (posibil imortalitatea)
-Atributele lui Cripto sunt scoase in evidenta odata cu acuzatia formulata de celelalte buruieni: sterp, naravas, refuzul infloririi
-Existenta unor verbe precum: barfeau si ocarasca fac trimitere la un nivel degradat al limbajului cu forme violente chiar agresive “ghiocii” desemneaza primele flori ale primaverii, flori rostitoare ale reinceperii ciclului vegetal, insa numele florilor este contaminat ca forma amintind de ghioc folosit in practicile magice ale ghicitului
-Toporasii intaresc prin culoarea lor simbolul sumbru deoarece culorile violet, alb sunt culori ale mortii in mentalitatea arhaica
-Buretii joaca rolul de umanitate pe care este proiectata regalitatea lui Cripto
-Cripto duce o existenta suspendata, existenta ce este conditionata de chiar locul sau in univers
-Numele Cripto inseamna “Cel tainuit” si contine aceeasi sugestie a unei naturi care stagneaza precum cea a melcului, un motiv des intalnit al altor creatii apartinand lui Barbu.
-Lapona Enigel-
-Fara o trimitere directa numele de Enigel a suscitat totusi doua interpretari diferite datorita sonoritatii sale nordice, pe de o parte trimite la numele raului Ingul iar pe de alta parte trimite la un vechi nume baladesc, germanic, Enite
-Lumea Laponei este taramul racelii, al apei, element primordial
-Epitetul “urgisita” dezvaluie fie exilul fiintei umane, fie blestemul ce apasa asupra unui intreg tinut supus prin inghetarea unui cataclism pedepsitor
-Atributele Laponei sunt de o potriva ratiunea dar si afectul, ea realizeaza o sinteza a fiintei superioare odata cu drumul pe care il parcurge de la Nord catre Sud. Acest drum al initierii contine la randul sau o dubla sugestie:
a) O pendulare de tip trans transhumanta ce se desfasoara in concordanta cu ritmurile cosmologice si cu viata pastorala (aminteste vag de tiparul mioritei)
b) O expeditie singulara de salvare a elementelor ramase vii sau viabile din lumea ei
-Intalnirea dintre cei doi protagonisti-
-Lumea vegetala exercita asupra Laponei o actiune magica
-Lacul (poiana), timpul (noaptea), starea (somnul si visul) o ajuta pe Lapona sa isi actualizeze disponibilitatile de fiinta primordiala
-Ipostaza onirica a lui Cripto accentueaza si mai mult ideea de sterilitate. Riga span, este insotit de batran vegheaza la perpetuarea starii de increat.
-Sunt asezate in contrast doua principii antitetice foarte puternice. Principiul feminin, cel purtator de viata, si cel masculin marcat de sterilitate.

Modernism – Lucian Blaga -Paradis in destramare

Modernism
Lucian Blaga
Paradis in destramare

Echivaleaza cu o ampla metafora a instrainarii petului fata de conditia magica, in acelasi timp universul insasi devine un teritoriu pustiu lasat in afara mitului desacralizat.

Materia devine insasi oapca, sabia portarului ce era odata inaripat a fost redusa la un cotor de spada, un fel de dublu transparent al poetului care si-a pierdut harul si calea de acces catre adevarul ultim.

Serafimii au parul nins, ingerii putrezesc sub glie deoarece si sacrul este atins de semnele trecerii timpului. Greutatea aripilor coboara arhangelii spre adancul teluric. In fostul paradis se instaleaza frigul iar taina, minunea corolei de alta data inteleasa ca semn al paradisului coboara in trepte spre destramarea fiorului magic si a unitatii lumii.



Criticul Ion Pop califica acest “Paradis in destramare” drept un univers lepadat, o lume in care comunicarii cu fiinta i s-a substituit inchidera, e o lume vlaguita, parca lipsita de sevele vitale care animau creaturile si insusi sufletul poetic. Lumea e atinsa de o boala misterioasa ce nu mai are vechea geometrie sacra si nici macar o legatura simbolica cu vatra originara arhetipala, cu acel tipar al unui spatiu mitic secularizant.

Poetul configureaza o tristete metafizica traducand liric prin simboluri existentiale o stare de spaima secreta si disperare rece. Poezia poate fi aparent drept o lamentatie atingand o intensitate tragica, ar putea fi un tipat inabusit, surdinizat al fiintei umane amenintata de moarte.

Luminozitatii si transparentei vantului si zborului li se opune oricum o lume a conotatiilor negative: trecerea de la caldura la frig (ingeri zgribuling), de la plinatate la goliciune (ingerii goi), de la vibratia povestii la trupul secat, se incheie dramatic cu imaginea unui peisaj intreg ce intra in putrezire
“vai mie, vai tie,
paianjeni multi au umplut apa vie
odata vor putrezi si ingerii sub glie
tarana va seca povesti din trupul trist”.

© 2019 La Vorbitor

Theme by Anders NorenUp ↑