„Povestea lui Harap Alb” este de fapt o sinteză a ceea ce înseamnă basm românesc. A apărut în anul 1877, în revista „Convorbiri literare”. G. Munteanu este de părere că opera este un bildungsroman fantastic.
Tema este specifică basmului, fiind reprezentată lupta dintre bine și rău, iar la final binele iese învingător. Întreaga acțiune se desfășoară într-un mod linear. Succesiunea evenimentelor este redată prin metoda înlănțuirii.
Expozițiunea în Povestea lui Harap Alb
Întreaga operă reprezintă drumul inițiatic al protagonistului în știința lumii. De aici și natura operei de bildungsroman. Subiectul merge linear pe principalele momente ale subiectului. Așadar, întreaga acțiune începe cu expozițiunea, prin primirea unei scrisori de la Verde Împărat.
Acesta îi cere fratelui său să-i lase urmaș pe unul dintre fii săi. Craiul este tată a trei băieți ce îi supune la o probă a curajului. Primii doi fii nu reușesc să treacă de aceasta. Însă, mezinul este cel ce se dovedește a fi cel mai vrednic.
Crăișorul este sfătuit de către Sfânta Duminică, după ce a milostivit-o, să-și aleagă cel mai năzdrăvan cal și să ceară armele și hainele tatălui din tinerețe. Crăișorul pleacă la drum doar după ce ascultă și de sfaturile tatălui.
Intriga
Trecând de expoziție, ajungem la intrigă, moment în care crăișorul nu ascultă de sfaturile părintești și este substituit prin vicleșug de către omul spân. Așadar, după botezul din fântână, crăișorul devine Harap Alb, sluga sa.
Desfășurarea acțiunii
Odată ajuns la palatul unchiului său, spânul se dă drept fiul fratelui împăratului, moștenitorul tronului. Prin urmare, îl supune pe Harap-Alb să îndeplinească sarcini ce-i pun viața în pericol:
- Să aducă sălățuri din Grădina Ursului;
- Să aducă capul și pielea cerbului cu nestemate;
- Să o aducă pe fata Împăratului Roș.
Cu toate acestea, de-a lungul ultimei probe, Harap Alb își face prieteni pe cinci tovarăși: Gerilă, Setilă, Flămânzilă, Ochilă și Păsări-Lăți-Lungilă. La rândul lor, Împăratul Roș și fata sa îl supun pe Harap Alb unor probe în schimbul fetei:
- Să reziste într-o cameră cu foc;
- Să bea și să mănânce un ospăț de dimensiuni colosale;
- Să aleagă macul din nisip;
- Să o păzească o noapte pe fata sa;
- Să aducă apa vie și moartă și smicelele.
În toate probele este ajutat de către calul său, Sfânta Duminică, cei cinci tovarăși, crăiasa furnicilor și a albinelor. Desfășurarea acțiunii este definită prin trecerea tuturor probelor de către Harap Alb, inclusiv cele date de către Împăratul Roș. Harap Alb plecă înapoi spre împărăția lui Verde Împărat alături de fată.
Punctul culminant
În punctul culminant, fata îl respinge cu desăvârșire pe spân, dezvăluind adevărata sa identitate. Adevărul l-a făcut pe spân să-i taie capul lui Harap Alb.
Deznodământul în Povestea lui Harap Alb
În deznodământ spânul moare răpus de către calul lui Harap Alb. Legământul se spulberă, iar echilibrul se restabilește. Crăișorul se căsătorește cu fata Împăratului Roș, devenind moștenitorul tronului unchiului său.
Momentele subiectului constituie drumul inițiatic al protagonistului. Opera începe cu o stare de echilibru. Totul se dezechilibrează odată cu apariția scrisorii lui Verde Împărat. Statutul social a crăișorului se schimbă în slugă, iar după moartea spânului devine împărat. Întreaga situație se echilibrează odată cu reînvierea lui Harap Alb.
Pingback: Povestea lui Harap Alb – Particularități ale basmului cult - La Vorbitor