Recenzie carte: Tuareg de Alberto Vazquez-Figueroa

Recenzie carte: Tuareg de Alberto Vazquez-Figueroa

Alberto Vazquez-Figueroa a plecat cu familia sa în Africa, în timpul Razboiului Civil Spaniol. Aceea perioadă i-a adus o cunoaștere aprofundată a Saharei, a oamenilor ei și a tradițiilor zonei, excelent reflectate în Tuareg.

Tuareg sau berber – reprezintă vreo deosebire pentru voi? Până la această carte nici eu nu făceam o mare diferență. Tuaregii sunt demnii urmași a unui popor care își are rădăcinile în antichitate, valorile sale cele mai de preț fiind libertatea, onoarea și propriile legi nescrise. Am căutat informații despre tuaregi și am văzut că și în prezent triburile luptă pentru crearea unui teritoriu propriu, ei considerând că au fost stăpânii Saharei înaintea arabilor.

Acțiunea din Tuareg de Alberto Vazquez-Figueroa

Să revenim la carte. Gacel Sayah fuge de civilizație într-un colț depărtat al deșertului atât de drag lui. Nobilul tuareg trăiește cu familia și sclavii săi în câteva corturi, iar cămilele reprezintă cele mai de preț proprietăți. Atât de mare este izolarea sa, încât nu știe că de două decenii țara sa (noțiune care de altfel pentru el nu are sens, căci tuaregii nu cunosc hotarele) s-a eliberat de francezi și este independentă. Existența pașnică a lui Gacel e tulburată de doi fugari care ajung la corturile sale, primesc ospitalitatea tuaregului însă sunt răpiți de un grup de militari. Pentru bărbat încălcarea legii milenare a ospitalității de către militari reprezintă un afront care trebuie răzbunat.

Urmează o cursă împotriva tututor celor care i-au încălcat proprietatea, care devine extrem de palpitantă, având în vedere că află faptul că unul dintre oaspeții săi era chiar fostul președinte al republicii, care adusese independența de francezi. Tuaregul rupt de civilizație devine astfel chiar factorul care determină schimbarea țării sale.

Mi-au plăcut foarte mult descrierile deșertului, lupta pentru supraviețuire, mijloacele inedite folosite. Nu-i nimic monoton în carte, din contră chiar, o vei devora. Un singur reproș am totuși -doza ridicată de extraordinar și coincidențe arată o fugă după popularitate a autorului, care ia ceva din frumusețea unui roman ce ar fi putut fi fascinant de realist.

O carte care merită citită, dacă îți place suspansul și vrei sa întâlnești o atmosferă unică, zugrăvită cu măiestria celui care a trăit-o la fața locului.

[maxbutton id=”1″ url=”https://l.profitshare.ro/l/11322825″ text=”Cumpără cartea!” ]

Lasă un răspuns