Modernismul este mai mult decât un curent literar. Modernismul este mișcare culturală, cu precădere artistică. Acesta a cuprins atât artele vizuale, cât și literatura progresivă.
Modernismul a apărut ca și o „revoltă” contra tradițiilor istorice și academice. În literatura românească, cel ce a adus acest curent literar este Eugen Lovinescu. El este teoreticianul ce preia „teoria formelor fără fond”, realizată de către Titu Maiorescu, manifestând-o prin modul în care formele trebuie să-și creeze propriul fond, apărând astfel modernismul.
Unii istorici sunt de părere că modernismul are loc în toată perioada secolului XX, în timp ce alții sunt de părere că secolul se împarte în două categorii:
- Perioada modernă;
- Perioada postmodernă.
Care a fost scopul modernismului?
Moderniștii au fost cei ce au considerat că refuzând tradiția scrierilor, pot descoperi noi moduri de a compune opere de artă. Modernismul în literatura română se manifestă cu precădere în perioada interbelică.
Eugen Lovinescu este un critic literar ce a teoretizat acest curent și în România. În același timp a fost și șeful revistei „Sburătorul”, prin intermediul căreia mai multe opere moderniste au reușit să fie promovate.
Toate acțiunile și modul de gândire a lui Lovinescu au contribuit activ și benefic asupra literaturii românești, fiind considerat un moment cu adevărat apogeic, atât în poezie, cât și în proză.
Primul poet ce a reușit să-și sincronizeze arta cu curentul literar modernist este Lucian Blaga. Ele este cel ce a adus poezia românească la nivelul celor europene. Așadar, a dat naștere poeziilor „Poemele luminii” și „Pașii profetului”.
Poeziile lui Tudor Arghezi sunt caracterizate de către o îmbinare neconfundabilă a modernismului cu tradiționalismul interbelic. Poeziile moderniste realizate de către acesta sunt:
- „Estetica urâtului”;
- „Psalmi”;
- „Cuvinte potrivite”;
- „Versuri de seară”.
Cu toate acestea, Ion Barbu este cel ce atinge cu operele sale apogeul modernismului, cu ajutorul poeziei „Joc secund” sau „Ritmuri”. Acesta a folosit o multitudine de metafore și simboluri, pe teme bogate în semnificații, legate de spiritualitate. Unele dintre motivele utilizate este drumul simbolic al inițiatului, ce se află între apolinic și dionisiac.
Modernismul – care sunt trăsăturile curentului literar?
Modernismul a fost un curent literar cu totul și cu totul aparte. A schimbat percepții, moduri de a creea, având influențe în toate ariile creative. Așadar, acesta sa evidențiat prin trăsături, precum:
- Operele ce refuză ideea de absolut, de perfecțiune;
- Negarea valorilor poetice de odinioară;
- Ruptura drastică de tot ce înseamnă trecut;
- Scriitorii ce aveau tendința de a fi cât mai originali, cu dorințe de a șoca criticii literari, dar mai ales cititorii;
- Existența unei stări constante conflictuale între spaimele aduse de către necunoscut și luciditatea conștinței umane;
- Predicții pentru stări negative duse la limita puterilor: halucinații, sentimente grotești, ridicole și de coșmar.
- Descrierea dramei metafizice, mai exact a omului ce se desprinde de tainele genezei sale;
- Aspirații spre regăsirea echilibrului interior individual;
- Figura de stil dominantă este metafora – cititorul devine un căutător de sensuri;
- Limbajul folosit este neologic și tehnic.
Printre reprezentanții modernismului se numără:
- Lucian Blaga;
- Ion Barbu;
- Tudor Arghezi;
- Marcel Proust;
- George Bacovia;
- Franz Kafka;
- Camil Petrescu;
- Mircea Eliade;
- Mihail Sebastian;
- Anton Holban;
- George Călinescu;
- Eugen Lovinescu;
- Tudor Vianu.
Printre poeziile moderniste se numără:
- „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” – Lucian Blaga;
- „Flori de mucigai” – Tudor Arghezi;
- „Testament” – Tudor Arghezi;
- „Joc secund” – Ion Barbu;
- „După melci” – Ion Barbu.
Modernismul este o mișcare ce a dat naștere cubismului, constructivismului, dadaismului, ermetismului, expresionismului, expresionismului abstract, fauvismului, funcționalismului, orfismului, simbolismului, stoenismului și multe alte mișcări artistice din domenii diverse.