Am ocolit mult timp Dostoievski, nu stiu de ce. Poate pentru ca amintea prea mult de perioada in care filmele si cartile rusesti erau cam singurele care se gaseau, sau poate pentru ca este una dintre cartile pe care trebuie sa le citesti si tocmai de aceea incerci sa descoperi orice altceva. Asta pana la Idiotul, care mi-a placut foarte mult. Cum insa cartile lui Dostoievski trebuie lasate sa se aseze, sa iti intre in suflet, sa iti ridice intrebari si provocari, a mai fost nevoie de putin timp pana a venit la rand Crima si pedeapsa.
Cine este Raskolnikov din Crima si pedeapsa – Dostoievski?
Raskolnikov este un fost student, care traieste intr-o mizerie si o saracie lucie. Singurele lui surse de venit le reprezinta banii trimisi de mama si sora, sau putinele ruble primite din amanetarea ultimelor sale lucruri de valoare. De aici pana la ideea crimei pentru a face rost de bani e un singur pas. Dupa indelungi framantari si pregatiri reuseste sa isi puna in aplicare planul si o ucide pe batrana camatareasa pe care o frecventa, dar si pe sora acesteia, care a venit intamplator la aceasta. Raskolnikov fura banii si bijuteriile din locul in care banuia ca se afla, insa le ascunde sub o piatra, intr-un loc public si nu se atinge niciodata de ele.
De aici urmeaza o lupta a lui Raskolnikov cu sine insusi, o ratacire continua psihologica, o prabusire care il face sa aiba mult prea putine contacte cu lumea si sa perceapa totul intr-un mod deformat si hiperbolizat. Raskolnikov e un personaj dual, nu poti sa il percepi in alb sau negru. Nu a ezitat sa omoare, insa nu poti spune ca e total ferit de remuscari. El cauta ispasirea, intelegerea celor din jur, dar mai presus de toate incearca sa isi demonstreze sie insusi ca nu a infaptuit o crima, ci mai degraba un act de justitie. Considera ca oamenii alesi, conducatorii, sunt indreptatiti sa omoare, pentru a isi atinge scopurile, ceea ce pana la urma crede ca a facut si el. Nu a omorat inutil, ci a facut sa dispara mai degraba o zgripturoaica care abuza de suferinta celor din jur, luandu-le la pret de nimic lucrurile de valoare.
In acelasi timp s-ar putea spune ca Raskolnikov e un om milostiv, isi da ultimii bani pentru a ii ajuta pe cei la fel de nevoiasi ca el. Mai degraba putem spune ca Rodion Romanovici Raskolnikov e atras de idei si nu de oameni, se indragosteste de femei mai nevoiase ca el doar din aceasta cauza si nu pentru puritatea lor. Are pentru mama si sora sa atat iubire, dar si ura si respingere, cand considera ca se abat de la anumite principii.
Abordarea lui Dostoievski asupra personajelor
Dostoievski isi abordeaza la fel de amplu personajele. Le construieste minutios, dar aceasta constructie e total justificata de nevoia de il aduce mai bine in atentia cititorilor pe Raskolnikov. Marmeladov, batranul betivan, fostul functionar, devine cunostinta de pahar a lui Rodion Romanovici, dar astfel va ajunge sa o cunoasca in cele din urma pe Sonia, de care se indragosteste si care pare a ii deschide o noua perspectiva asupra vietii.
O mai avem pe Dunia, sora lui Rodion, o tanara foarte frumoasa, de o castitate uimitoare. Odata cu ea apare si mama lor, ambele facand sacrificii pentru Raskolnikov. De Dunia este legat si Svidrigailov, un afemeiat care pare atras tocmai de castitatea ei, dar si Lujin, un avocat care crede ca prin cererea in casatorie si ajutorul material o poate transforma pe fata intr-o simpla posesiune.
Raskolnikov are un prieten devotat, fostul sau coleg Razumihin, care incearca sa-l scoata din viata delasatoare, in ingrijeste atunci cand pare rupt de lume si il apara cu toata forta de acuzele de crima.
Crima si pedeapsa este una dintre cartile pe care cu siguranta ajungi sa o iubesti pentru originalitatea sa – incursiunea in constiinta unui criminal, in resorturile gesturilor sale, ilustrarea nevoii de izbavire si intelegere, sau in primul rand de autoacceptare a faptelor sale.
[maxbutton id=”1″ url=”https://l.profitshare.ro/l/11309428″ text=”Cumpără cartea!” ]