Am terminat de citit romanul ,,12 ani de sclavie” al lui Solomon Northup şi vă mărturisesc că puţine şi nesemnificative mi se par cuvintele în care îmi voi expune opinia mea despre ceea ce am citit, comparativ cu ceea ce am simţit atunci când mi-am imaginat întâmplările descrise. Am fost încercată pe rând de toate sentimentele şi stările, milă, compasiune, ură, neputinţă, fiindcă am empatizat cu Solomon Northup dar şi cu restul sclavilor. Romanul după cum probabil aţi aflat din descrierea filmului omonim (câştigător al premiului Oscar) prezintă povestea lui Solomon Nothup, mai precis, însuşi Solomon este cel care narează cu lux de amănunte cei 12 ani ai săi de sclavie: pag.210: ,, Aceasta nu este o ficţiune şi nu există exagerări.”.
Reenzie de carte 12 ani de sclavie – Solomon Northup
Solomon era un cetăţean liber al New York-ului, care trăia fericit cu soţia sa Anne Hampton şi cu cei 3 copii: Elizabeth, Margaret şi Alonzo, până într-o zi de la sfârşitul lunii martie a anului 1841, când este ademenit de doi circari, şi ajunge într-un ţarc de sclavi. Pag 21: ,, monştri subtili şi inumani cu chip de om, care m-au ademenit cu bună ştiinţă din sânul căminului, familiei şi libertăţii mele, de dragul aurului.” Pag 26: ,, Ca o ironie a sorţii, din înălţimea acestei case puteai zări perfect Capitoliul. Glasurile demnitarilor patriotici care lăudau libertatea şi egalitatea aproape că se suprapuneau peste zornăiturile lanţurilor bieţilor sclavi. Un ţarc de sclavi aflat chiar în umbra Capitoliului!”. Aici i se interzice să-şi mai ceară drepturile de om liber, primeşte o nouă identitate: Platt, este bătut, ameninţat şi ajunge în decursul anilor să aibă parte de mai mulţi stăpâni.
În paralel cu povestea sa, aflăm şi poveştile de viaţă impresionante ale celorlalte personaje, de exemplu povestea Elizei, o sclavă care este despărţită de copii săi, pg 104: ,,În timpul zilei, Îngerul Domnului, care se mişcă nevăzut deasupra întregului pământ, culegând ca pe o recoltă sufletele ce-şi părăsesc trupurile, pătrunsese neauzit în coliba muribundei şi o luase de acolo. Era, în sfârşit, liberă!”, sau a sclavei Patsey care suferă bătăi cumplite în casa stăpânului său. Aşa cum afirmă Solomon, de-alungul perioadei de sclavie a întâlnit şi stăpâni buni, aşa cum este cazul lui William Ford, pg 59: ,,Eu am fost însă o vreme sclavul lui Ford şi am beneficiat de ocazia de a-i desluşi caracterul şi firea şi de aceea nu greşesc defel când spun că, după părerea mea, n-a existat nicicând un creştin mai blând, mai nobil şi mai sincer decât William Ford.”; ,,Dacă toţi oamenii ar fi ca el, Sclavia ar fi lipsită de mai bine de jumătate din amărăciunea ei.”; pg 67: ,,Ford nu avea o palmă grea, care să ne strivească de pământ, ci arăta în sus şi ni se adresa cu vorbe blajine şi vesele, ca unor camarazi muritori, care răspundeau ca şi el înaintea Creatorului nostru, al tuturor. Mă gândesc la el cu afecţiune şi, dacă mi-aş fi avut alături familia, cred că aş fi putut accepta fără a crâcni servitutea aceea blândă, până la capătul zilelor.”; pg 97-97: ,,Paradisul acela micuţ din Great Pine Woods a fost oaza din deşert spre care inima mea s-a întors plină de iubire în mulţi ani de sclavie.”; ,,Bunătatea Domnului se manifestase, a declarat el, prin miraculoasa mea scăpare din mlaştină. Tot aşa cum Daniel ieşise nevătămat din groapa cu lei, tot aşa cum Iona fusese cruţat în pântecele balenei, eu însumi fusesem salvat de către Atotputernicul.”; ,,În astfel de momente, a zis el, inima omului se întoarce instinctiv spre Creatorul lui. Când este prosper şi când nimic nu ameninţă să-i facă rău sau să-l sperie, omul nu şi-L reaminteşte pe Domnul şi este gata să-L sfideze, dar dacă-l aduci în mijlocul pericolelor, dacă-l izolezi de ajutorul oamenilor, dacă deschizi mormântul înaintea lui, atunci, în momentul năpastelor sale, necredinciosul şi zeflemitorul se întorc către Dumnezeu pentru a-l ajuta, simţind că nu există altă speranţă, refugiu sau siguranţă decât în braţul Lui protector.”.
Nu aceleaşi cuvinte de laudă şi descrieri frumoase le atribuie şi altor stăpâni de-ai săi, Edwin Epps, pg 119,, N-ar fi clintit nici chiar dacă limbile sărmanilor lui sclavi ar fi fost smulse sub ochii lui; i-ar fi putut vedea arşi, transformându-se în cenuşă deasupra unui foc mic, sau sfâşiaţi până la moarte de copoi, dacă asta i-ar fi adus vreun profit. Atât de crud şi de nedrept era Edwin Epps.” sau Teabeats din cauza căruia s-a făcut vinovat de o pedeapsă capitală în acel sat, şi din care cu greu a scăpat cu viaţă, ca prin minune.
Perioada de sclavie a fost groaznică pentru Solomon, deseori întâlnim descrieri cutremurătoare ale condiţiilor mizere şi ale violenţei la care era supus el şi ceilalţi tovarăşi de suferinţă, pg 81: ,,Oftam după libertate, însă lanţul sclaviei mă lega şi nu putea fi scuturat. Nu puteam decât să privesc melancolic spre Nord şi să mă gândesc la miile de kilometri care se întindeau între mine şi solul libertăţii pe care un om liber negru nu le putea străbate.”; pg.87: ,,În viaţa mea nefericită existaseră ceasuri, şi nu puţine, în care fusese de-a dreptul plăcut să contemplu moartea ca pe un sfârşit al nefericirilor pământeşti şi mormântul ca pe un loc de odihnă pentru trupul obosit şi uzat. Astfel de contemplări dispar însă în faţa pericolului.”; ,,Viaţa este scumpă pentru orice făptură vie; până şi viermele care se târăşte în pământ se va lupta pentru ea. Iar în clipa aceea viaţa era scumpă pentru mine, aşa înrobit şi maltratat cum eram.”; pg.94: ,,Binecuvântat fie somnul! Îi vizitează pe toţi oamenii deopotrivă, coborând ca roua cerurilor atât peste cei înlănţuiţi, cât şi peste cei liberi.”; pg.110: ,,Cel pe care m-am întins eu atâţia ani la rând era o scândură lată de treizeci de centrimetri şi lungă de trei metri. Perna era un băţ de lemn, iar aşternutul o pătură grosolană, fără nicio cârpă drept cearşaf sub mine. Ca saltea aş fi putut folosi muşchiul, dar în el se adună o sumedenie de purici.”; pg 112: ,,Într-un climat atât de cald, carnea era greu de conservat, şi de foarte multe ori eu şi tovarăşii mei ne-am primit raţia săptămânală plină de paraziţii aceia dezgustători.”; pg.162: ,, Se înşală amarnic cei care cred că sclavii ignoranţi şi înjosiţi nu cunosc mărmiea răului la care sunt supuşi. Se înşală de asemenea cei care-şi închipuie că ei ridică din genunchi, cu spinările zdrenţuite şi sângerânde, dovedind numai spirit de supunere şi iertare. Poate o să vină o zi-va veni o zi-, dacă rugăminţile le sunt auzite-o zi teribilă de răzbunare, când stăpânii vor cerşi, la rândul lor, milă.”
Singurele momente în care Solomon a putut să facă ceea ce îi plăcea cu adevărat, a fost atunci când cânta la vioară, la petreceri, dar si atunci fiind obligat alături de alţi sclavi să întreţină atmosfera deşi a doua zi de dimineaţă trebuiau să se trezească pentru a lucra pământul, pg.127: ,, Am avut parte şi de alt noroc, pe care i l-am datorat viorii mele, o tovarăşă constantă, sursă de profit şi instrument de alinare a tristeţii în anii de servitute. Albii au organizat o petrecere mare la domnul Yarney, în Centreville, un cătun din vecinătatea plantaţiei lui Turner, iar eu am fost angajat să cânt pentru ei. Petrecăreţii au fost atât de mulţumiţi de serviciile mele, încât au făcut chetă în folosul meu şi am primit suma de şaptesprezece dolari.”, pg 118: De multe ori eram reţinuţi în felul acela până spre ceasurile dimineţii. Cocârjaţi de munca excesivă, suferind realmente de nevoia unei scurte odihne revigorante şi simţindu-se mai degrabă gata să se arunce pe jos şi să plângă amar, sclavii nefericitţi ai lui Edwin Epps erau, multe nopţi, siliţi să danseze şi să râdă în casa lui.”. Solomon a avut mai multe încercări de a evada însă pe niciuna nu a reuşit să o finalizeze, cu excepţia celei de al final.
Interesantă este ingeniozitatea şi isteţimea sa în a-şi procura instrumente necesare pentru redactarea unei scrisori, pg 150: ,, Mi-am însuşit o foaie şi am ascuns-o în colibă, sub scândura pe care dormeam. După diverse experimente, am izbutit să produc cerneală, fierbând scoarţă de arţar alb, iar tocul l-am fabricat dintr-o pană luată din aripa unei raţe.”; pg 156: ,,În cei zece ani cât am fost proprietatea lui Epps, n-a existat nicio zi în care să nu examinez posibilitatea evadării. Am întocmit mutle planuri, pe care la momentul respectiv le-am considerat excelente, dar pe care le-am abandonat pe rând. Cine n-a trăit într-o asemenea situaţie nu poate înţelege miile de obstacole care se înalţă în calea sclavului evadat. Împotriva lui se ridică mâinile tuturor albilor, patrulele sunt atente permanent, copoii sunt gata să-i ia urma, iar natura terenului face imposibil mersul în siguranţă.”.
Acest roman biografic are ca teme principale: rasismul şi sclavia. O problemă pe care o întânlim şi în zilele noastre…Câţi dintre noi luăm măsuri şi conştientizăm gravitatea acestor probleme?!Aceste concepţii şi idei despre rasa inferioară şi rasa superioară se transmit de la o generaţie la alta. Solomon face 3 remarci care sunt adevărate şi valabile şi în zilele noastre: pg. 170: ,,Copilul este tatăl omului, iar cu asemenea educaţie, indiferent care i-ar putea fi predilecţia înnăscută, este limpede că atunci când va ajunge la maturitate va privi cu totală indiferenţă suferinţele şi condiţia mizeră a sclavilor. Influenţa sistemului samavolnic dă naştere inevitabil unui spirit crud şi nesimţitor, chiar şi în piepturile celor care sunt priviţi ca omenoşi şi generoşi printre egalii lor.”; ,,crescuţi cu aceste idei-cu noţiunea că noi nu facem parte din rândul oamenilor-, nu este de mirare că opresorii semenilor mei sunt o rasă crudă şi nemiloasă.”; pg.173: ,,Oare totul este corect fiindcă este îngăduit de lege? Ce-ai zice dacă s-ar promulga o lege prin care să ţi se ia libertatea şi să fii transformat în sclav?”; remarca lui Samuel Bass pg.174: ,,Dumneata ai cărţi şi gazete, poţi să mergi oriunde doreşti şi să culegi informaţii într-o mie de feluri. Dar sclavii dumitale nu au privilegii. L-ai bicui pe unul dacă l-ai prinde citind o carte. Ei sunt ţinuţi în robie, generaţie după generaţie, lipsiţi de educaţie, şi atunci cine se aşteaptă să aibă multe cunoştinţe? Cât timp nu sunt reduşi la acelaşi nivel cu animalele, voi proprietarii de sclavi, nu veţi fi niciodată învinuiţi pentru asta. Dacă ei sunt babuini, sau dacă nu se ridică pe scara inteligenţei dincolo de astfel de animale, dumneata şi oamenii ca dumneata va trebui să răspundeţi pentru asta.”
O să fac o mică paranteză şi o să vin cu un caz recent şi real care m-a tulburat cumplit, şi care reprezintă o dovadă că sclavia încă mai există. În urmă cu, câteva zile am vizionat un documentar pe Digi Life, intitulat: ,,Haine, sânge şi sudoare”- Blood, sweat and T-shirts(dacă nu l-aţi văzut, vi-l recomand, va fi redifuzat pe 29 martie la ora 22, 30 martie la 10:50 sau 21:55 si pe 31 martie la 10:45). Despre ce este vorba? 6 tineri pasionaţi de modă, călătoresc în India pentru a lucra alături de indienii care produc haine către ţara lor, Marea Britanie. Acolo întâlnesc condiţii mizere care le schimbă modul de a privi lucrurile, oamenii sunt trataţi inuman, copii sunt maltrataţi, muncesc de la vârste fragede, de exemplu de la 9 ani, banii primiţi pentru munca perstată sunt puţini, cât pentru a putea supravieţui. Oare vor mai cumpăra tinerii hainele frumoase care se vând la preţuri de nimic şi pe care le aruncă după câteva purtări, după ce vor realiza că preţul plătit îi revine unui stăpân nemilos, nu celor care trudesc cu preţul vieţii pentru a-şi câştiga subzistenţa. Vor mai încuraja un comerţ care se realizează cu sânge şi sudoare, de către nişte oameni care au aceleaşi drepturi ca şi noi? Urmăriţi-l, este foarte interesant, vă poate schimba percepţia asupra acestor probleme de sclavie şi rasism! Concluzia este că există aşadar şi în prezent sclavia, se pare că numărul este de aproximativ 23 de milioane, deşi statele democratice afirmă că sclavismul a fost abolit în urmă cu 200 de ani. Unde-i adevărul? De ce contează culoarea pielii? Prin ce se deosebeşte un alb de-un negru?
Cazul lui Solomon a fost unul fericit, pentru că el a supravieţuit cu stoicism în cei 12 ani de sclavie deşi a fost privat de bucuria de a-şi vedea copiii crescând, dar şi de tristeţea de a-i fi alături mamei în ultimele clipe din viaţă. Salvarea lui Solomon vine de la un aboliţionist convins, Samuel Bass, colacul său de salvare din acel ocean tulbure al sclaviei , pg 180: ,,Mă agăţasem de el aşa cum un om care se îneacă se agaţă de un buştean care pluteşte ştiind că se va afunda de-a pururi sub valuri dacă-i va aluneca dintre mâini.”. În ianuarie 1853 Solomon este salvat şi devine din nou un om liber, reîntâlnindu-şi soţia, copii şi prietenii.
Recomand tuturor acest roman! Este o lectură tulburătoare şi emoţionantă fiindcă este reală, este o lecţie de viaţă pentru noi toţi, cu un final fericit!
Cumpără cartea!
Recenzie film ”12 ani de sclavie”
- Recomand cu toată încrederea filmul ,,12 ani de sclavie”, şi aduc următoarele argumente:
- Pentru că a câștigat premiul Oscar
- Pentru că o să asişti la o lecţie de istorie. Povestea lui Nothup este emoţionantă şi cutremurătoare. Contextul istoric în care se desfăşoară evenimentele este acela al Americii din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Dacă ai văzut ,,Pe aripile vântului”, atunci eşti familiarizat cu problema Americii coloniale care era împărţită în sudişti şi nordişti, sclavi-stăpâni şi oameni liberi. Gruparea Ku-Klux-Klan fiind activă şi în zilele noastre.
- Îţi plac experienţele de viaţă? Vrei să asculţi o poveste adevărată a unui bărbat de culoare, Solomon Nothup, care luptă pentru supravieţuire şi pentru drepturile sale, într-o perioadă istorică a Americii, în care culoarea pielii eticheta poziţia în societate a indivizilor?
- Atunci nu rata vizionarea acestui film, fiindcă vei învăţa să priveşti cu alţi ochi problema rasismului şi vei realiza că ea este activă şi în zilele noastre deoarece principiile şi judecăţile incorecte s-au transmis de la un individ la altul.
- Îţi plac distribuţiile de succes? Vrei să întâlneşti în rolurile principale, şi de ce nu, şi în cele secundare, numai actorii de succes? Ei bine, acesta este filmul ideal pentru că din distribuţie fac parte: Brad Pitt, Michael Fassbender, Benedict Cumberbacht, Paul Giamatti, Paul Dano.
- Îţi plac romanele? Ce spui despre un film care s-a inspirat dintr-un roman? Îţi surâde ideea? Atunci urmăreşte acest film cu titlul omonim,, 12 ani de sclavie”, pentru că el are la bază romanul autobiografic al lui Northup Solomon. Ce poate fi mai emoţionant decât vizionarea unui film inspirat din relatările unui fost sclav?
- Iubeşti istoria? Îţi place să citeşti biografii? Eşti un fin observator al realităţilor dure din jurul tău? Dacă răspunsul tău este afirmativ, atunci nu poţi să nu vizionezi acest film care se încadrează la genul filmelor istorice, biografice şi al dramelor. Iar dacă pentru tine are vreo importanţă nota pe IMDb, află că ea este destul de mare 8,7.
- Ce părere ai despre faptul că acest film va fi inclus ca materie într-un program educaţional-opţional în liceele din SUA unde filmul va putea fi vizionat şi cărţile vor fi distribuite pentru studiu? Interesant nu? Dacă a ajuns să fie şi materie în programa şcolară, ar trebui să reflectezi la importanţa acestui film şi a romanului, şi să nu eziţi să îl vizionezi, şi să citeşti şi cartea.
- Cum te-ai simţi dacă nepoţii şi strănepoţii tăi vor şti acest film, şi vor discuta despre el, numai tu nu-l vei viziona? Fii tot timpul la curent cu tot ceea ce se întâmplă în jurul tău, şi alocă-ţi câteva minute din timpul tău liber pentru vizionarea acestui film care va rămâne celebru în istoria industriei cinematografice.
- Ai văzut din întâmplare filmele: Lista lui Schindler şi Salvaţi Soldatul Ryan? Ţi-au plăcut? Fără niciun dubiu o să îţi placă şi ,,12 ani de sclavie”, cel din urmă fiind comparat cu filmele legendare ale lui Steven Spielberg.
- Eşti slab de îngeri? Te avertizez, vei vedea scene pline de cruzime, brutalitate, răutate, nedreptăţi înfăptuite sclavilor: biciuiri, omoruri, bătăi, ameninţări, schingiuiri până la moarte. Pe scurt, lupta pentru supravieţuire a sclavilor asupriţi.
La finalul argumentării mele îţi sunt datoare şi cu un mic rezumat al romanului: Anul 1841. Solomon Nothup era un cetăţean liber care trăia în Saratoga Spring, respectiv in partea de nord a Satelor Unite. North avea o soţie şi copii, şi îşi câştiga traiul zilnic lucrând ca tâmplar dar şi ca violonist. Într-o zi, primeşte o ofertă din partea unor angajaţi de la un circ, şi acceptă să plece timp de două saptămâni (cât era şi familia sa plecată de acasă) cu aceştia în turneu, fără să anunţe pe nimeni. A doua zi descoperă că este sclav, şi deşi îşi cere drepturile de om liber, nu este ascultat de nimeni, iar în final este vândut ca sclav în New Orleans, în partea de sud a Americii. Timp de 12 ani, până în 1853, este sclav. Ajutorul său vine din partea unui canadian, Samuel Bass(Brad Pitt), căruia i se confesează, iar acesta din urmă se oferă să îl ajute, fiind un aboliţionist convins. Va reuşi Northup să scape de sclavie, să fie un om liber şi să se întoarcă acasă la familia sa?
În speranţa că te-am convins să urmăreşti acest film, îţi doresc vizionare plăcută!
